Concurs – castiga o sticla de vin de la Domeniile Nicoresti!

Astazi lansam un nou concurs, unde puteti castiga o sticla de vin la alegere de la Domeniile Nicoresti, Babeasca Neagra sau Feteasca Neagra.

Ce trebuie sa faci?

  • Lasa un comentariu la acest articol in care sa ne spui ce informatii cunosti despre Domeniile Nicoresti si vinurile produse aici. Apreciem comentariile originale, scrise cu cuvintele voastre si nu doar copiate de pe internet.
  • Precizeaza ce vin doresti sa primesti, in caz ca esti numit castigator: Babeasca Neagra sau Feteasca Neagra.

Va fi ales castigatorul care vine cu cele mai multe sau cele mai interesante informatii.  

Perioada de desfasurare7/12/2011 – 16/12/2011(inclusiv)

Va rugam sa luati la cunostinta si regulamentul concursului.

Mentiuni:

  • Concursul este deschis participarii tuturor persoanelor fizice cu domiciliul/resedinta in Romania.
  • Va rog nu comentati ca Anonim si cu adresa de email fictiva.
  • Vom lua legatura cu castigatorul in vederea trimiterii premiului, insa daca nu reusim (emailul nu este cel corect, nu se raspunde, s.a.), va fi desemnat alt castigator.

SUCCES!

Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate. In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra). Suprafata totala a plantatiilor viticole ocupa 250 de hectare. Crama Domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936, fiind una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si care a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti.

Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze. Despre acestea vom vorbi mai multe in articolele ce urmeaza.

36 thoughts on “Concurs – castiga o sticla de vin de la Domeniile Nicoresti!

  1. Pingback: Castiga o sticla de vin de la Domeniile Nicoresti | Concursuri Online

  2. Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate. In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra). Suprafata totala a plantatiilor viticole ocupa 250 de hectare. Crama Domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936, fiind una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si care a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti. Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.
    Trimite mesaj

  3. Vechi de peste 75 de ani, Domeniile Nicoresti produc vinuri romanesti de calitate. Stiu ca obtin aceste vinuri de calitate datorita investitiei pe care au facut-o in utilaje performante, în plantatii, în modernizarea cramei si a spatiilor de productie.
    Stiu ca vinurile pe care le produc au fost medaliate la Concursul National de Vinuri si Bauturi Alcoolice Vinvest 2011.
    Eleganta, gust, rafinament, calitate…..sunt o parte din caracteristicile vinurilor produse de Domeniile Nicoresti.

  4. Vinurile de Nicoresti au fost amintite laudativ înca de catre Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) care mentiona ca, în ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicorestii se situau pe locul patru. Imi aduc aminte ca si directorul de la IVV Tulcea/ IVPS Tulcea vorbea laudativ despre aceste vinuri de elita, chiar daca era vorba de concurenta, chiar daca era vorba de prestigiu stia a recunoaste vinul de calitate. Vorba dumnealui ” Vinul este poezia imbuteliata” .Domeniile Nicoresti care în Galati (est) detine 250 de hectare, pe care vrea sale dubleze pâna în 2015 cu o investitie totala de sase milioane de euro,vizeaza piata de vinuri a Rusiei si nu in ultimul rand China.Au eperienta in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate.In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra).Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.

  5. Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.sunt vinurile cele mai apreciate produse de Domeniile Nicoresti vinuri care au primit nenumarate distinctii in domeniu
    de peste 75 de ani cramele domeniilor Nicoresti sunt apreciate pentru rafinamentul vinurilor produse la cel mai inalt standard de calitate
    va doresc un an nou fericit si productii cit mai mari
    ,, preferatul meu este ,, feteasca neagra,,

  6. Vechi de peste 75 de ani, Domeniile Nicoresti produc vinuri romanesti de calitate. Stiu ca obtin aceste vinuri de calitate datorita investitiei pe care au facut-o in utilaje performante, în plantatii, în modernizarea cramei si a spatiilor de productie.Vinurile de Nicoresti au fost amintite laudativ înca de catre Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) care mentiona ca, în ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicorestii se situau pe locul patru.

  7. Hey,spre deosebire de ceilalti care evident sau informat prin google eu nu stiu mare lucru despre Domeniile Nicoresti dar as fi foarte recunoscator daca as primii o sticla de Feteasca Neagra pentru a putea cunoaste mai bine aceste vinuri si pentru a ma putea indragostii de ele.
    Multumesc,

    P.s Doar gustand pot afla tot ce trebuie sa stiu despre vinurile produse la Domeniile Nicoresti.

  8. in primul rand am consumat la o petrecere un pahar cu vinul Babeasca Neagra si va spun sincer ca este deosebit,cu sinceritate si modestie …o licoare unica vinul asta.
    In “Descrierea Moldovei” (1716) Dimitrie Cantemir mentiona ca in ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicoresti se situa pe locul patru. „Domeniile Nicoresti” se mandresc cu: Babeasca Neagra si Aligote, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon, Oporto, dar si Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian.

    Cracana( Babeasca neagra) de Nicoresti este o licoare pentru sfintii – mai pacatosi, asa ca noi”, ION NECULCE
    Asta a fost gandul meu….

  9. Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate. In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra). Suprafata totala a plantatiilor viticole ocupa 250 de hectare. Crama Domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936, fiind una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si care a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti. Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.

  10. Vinurile de Nicoresti au fost amintite laudativ înca de catre Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) care mentiona ca, în ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicorestii se situau pe locul patru. Imi aduc aminte ca si directorul de la IVV Tulcea/ IVPS Tulcea vorbea laudativ despre aceste vinuri de elita, chiar daca era vorba de concurenta, chiar daca era vorba de prestigiu stia a recunoaste vinul de calitate. Vorba dumnealui ” Vinul este poezia imbuteliata” .Domeniile Nicoresti care în Galati (est) detine 250 de hectare, pe care vrea sale dubleze pâna în 2015 cu o investitie totala de sase milioane de euro,vizeaza piata de vinuri a Rusiei si nu in ultimul rand China.Au eperienta in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate.In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra).Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.

  11. Vinurile de Nicoresti au fost amintite laudativ înca de catre Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) care mentiona ca, în ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicorestii se situau pe locul patru. Imi aduc aminte ca si directorul de la IVV Tulcea/ IVPS Tulcea vorbea laudativ despre aceste vinuri de elita, chiar daca era vorba de concurenta, chiar daca era vorba de prestigiu stia a recunoaste vinul de calitate. Vorba dumnealui ” Vinul este poezia imbuteliata” .Domeniile Nicoresti care în Galati (est) detine 250 de hectare, pe care vrea sale dubleze pâna în 2015 cu o investitie totala de sase milioane de euro,vizeaza piata de vinuri a Rusiei si nu in ultimul rand China.Au eperienta in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate.In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra).Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.

  12. sincer poate o sa fiti surprinsi dar nu stiam nimic despre aceste vinuri,am aflal cu aceasta ocazie si sincer mi ar placea sa incerc acest vin sa vad cum este,am citit cu ocazia acestui concurs ca acest vin are o traditie de peste 75 de ani si am mai citit ca stefan cel mare a vrut sa bea vin l -a trimis pe hatmanul nicoara sa caute vin pt ostasii lui si a ajuns la o batrana care i a oferit un vin foarte bun,apoi cand l-a trimis a 2 oara a mers la fata si si i-a dat un vin diferit de cel al batranei dar la fel de bun si asa au fost numite zonele de acolo dupa acest hatman nicoara (nicoresti) si ca vinul de la baba sa se numeasca babeasca si cel de la fata sa se numeasca feteasca ,va spun ca este o poveste interesanta mai ales ca mie imi place sa aflu cum traiau stramosii nostrii ce faceau si cum au descoperit diversele lucruri de care ne bucuram noi astazi,iar vinul este elixirul nostru de zi cu zi,as vrea sa castig vinul babeasca neagra

  13. “Comuna Nicore?ti face parte din genera?ia a?ez?rilor medievale vechi, existent? în perioada feudalismului timpuriu: secolele X – XIII. Al?turi de geografie, economia a jucat un rol important în evolu?ia a?ez?rilor, unul din elemente constituindu-l exportul de cereale.

    La întemeierea Statului Feudal Moldova, aceste a?ez?ri aveau probabil deja o fizionomie bine construit?. Situate excentric fa?? de c?ile majore de comunica?ie, ele au reu?it s? p?streze structura ?i mai ales ambientul ini?ial. Din relativa izolare provin ?i particularit??ile situa?iei comunei studiate, atât cele bune, care trebuiesc protejate, cât ?i micile disfunc?ii ce trebuiesc corectate.

    Târgul Nicore?ti, re?edin?? a comunei Nicore?ti, situat la o distan?? de 12 Km de municipiul Tecuci, este înconjurat de podgorii întinse.

    În catagrafia din anul 1774, Nicore?tiul este considerat ca centru administrativ (Ocolul Nicore?ti – târgul Nicore?ti apare ca resedin?? a Ocolului)
    Cât prive?te denumirea ?i existen?a Nicore?tiului de pe timpul lui ?tefan cel Mare, se afl? consemnat în Marea enciclopedie agricol?, men?iunea urm?toare: Nicore?tiul cunoscut pentru vinurile sale ro?ii, înc? de mult? vreme, cu circa 400 de ani în urm? se numea ”Policin” ?i i s-a schimbat denumirea pe vremea aceea în cinstea marelui voinic Nicoar?.

    Nu departe de Nicore?ti la o distan?? de circa 2 Km se afl? satul Groz?ve?ti sau Ciocode?ti – numele satului vine de la Nicoar? Groza. La nordul târgului Nicore?ti la circa 2 Km se afl? satul Fântâni, men?ionat în trecut în documente cu denumirea de Nicore?tii de Sus ?i cu cea de „Fântânele” în componen?a c?ruia intrau satele Coasta Lupii ?i Fântâni.

    Prin reforma administrativ? din 1864, denumirea de Nicore?tii de Sus înceteaz? formându-se comuna Coasta Lupii cu satele: Fâtâni (denumirea vine de la cele 40 de fântâni cu cump?n?, a?ezate pe dou? rânduri pe coasta de apus a satului, pe o lungime de 200 m), Coasta Lupii ?i Piscul Corbului. Aceast? comun? se men?ine pân? în anul 1886, când se alipe?te comunei Nicore?ti.

    Satul Ion??e?ti situat la sud – vest de Târgul Nicore?ti este a?ezat pe malul Siretului la o distan?? de cca. 4 Km de centrul administrativ.

    Brani?tea, se afl? la est de târgul Nicore?ti, la o distan?? de 2,5 Km – 3 Km. Numele vine de la fiul unui p?durar pe nume Bran ?i poreclit „Voinicul” . Bran Voinicul a fost pus de c?tre domunul Moldovei ?tefan cel Mare, vod? în funtea altor voinici (datorit? iste?imii acestui voinic, de a-i atrage pe turci intr-o capcan? – ace?tia fiind mult mai numero?i decât voinicii lui ?tefan) ?i i-a dat lui ?i urma?ilor lui „atâta p?mânt cât putea s? cuprind? cu ochii”. Din neamul lui se trage ob?tea satului Brani?tea, la r?s?rit de târgul Nicore?tilor.

    Cea mai veche atestare documentar? a Nicore?tilor dateazã din anul 1572, cãnd este men?ionat satul Nicore?tii de Jos, la o vânzare din ?inutul Fãlciului. O caracteristicã generalã a documentelor Nicore?tilor se referã la tranzac?iile cu vii.
    Strugurii
    Strugurii constituie un remarcabil izvor de sanatate. Odinioara se recurgea la cura de struguri pentru a scapa de numeroase boli. Redescoperita în zilele noastre, aceasta modalitate de tratament, daca nu este facuta cu minimum de precautie, poate avea un efect nedorit asupra intestinului, putând duce la constipatie. Astfel, înainte de a alege cura exclusiva, este preferabil sa se înceapa în felul urmator: sa se suprime micul dejun si sa se consume progresiv, dimineata, pe stomacul, gol pâna la 400 g de struguri. Se recomanda ca prânzul si cina sa înceapa prin consumarea a 200-300 g de struguri, astfel încât cantitatea consumata zilnic sa fie de aproximativ 1 kg. In acelasi timp, trebuie redus treptat consumul alimentelor bogate în glucide (alimente si bauturi dulci, pâine si fainoase).
    Ob?inerea vinurilor de calitate este condi?ionat? de aplicarea mai multor lucr?ri cum ar fi: umplerea vaselor, transvazarea, pritocul, sulfitarea, cupajarea, limpezirea
    Umplerea vaselor- se realizeaz? în scopul elimin?rii aerului, diminu?rii procesului de oxidare excesiv? ?i a dezvolt?rii unor microorganisme d?un?toare. Înainte de umplerea vaselor se dezinfecteaz? cu solu?ie de dioxid de sulf sau alcool de 50-60%, se face examinarea vizual?, olfactiv?, degustarea vinului ?i se face plinul cu vin de aceea?i calitate.
    Transvazarea- se face cu scopul de a umple vasul de fermentare, de aerisire a vinului care are exces de dioxid de sulf sau alte mirosuri str?ine. Transvazarea se face de regul? în circuit închis, pentru a evita punerea vinului în contact cu aerul.
    Pritocul- reprezint? opera?iunea de tragere a vinului de pe depozitul de fermentare format natural. Pritocul se face în prezen?a aerului (deschis) sau în absen?a aerului (închis). În mod obi?nuit pritocul se execut? toamna, iarna ?i prim?vara. În primul an vinurile se pot pritoci de 4 ori. Primul pritoc se face dup? des?vâr?irea fermanta?iei alcoolice, ?i anume la un interval de 10-15 zile, la vinurile albe, ?i dup? 15-35 zile la vinurile ro?ii. Pritocul al doilea se face la interval de 1-3 luni dup? primul, în func?ie de evolu?ia vinului. Al treilea se face prim?vara, atunci când vinurile sunt puse la maturare în vase de lemn. Al patrulea pritoc se face toamna când, cu aceast? ocazie, vinurile albe sunt supuse ?i lucr?rilor de condi?ionare-stabilizare în vederea îmbutelierii.
    Sulfitarea- este una dintre cele mai importante opera?iuni aplicate vinurilor tinere, datorit? efectului sau de protec?ie antioxidant? ?i antimicrobian?. Sulfitarea se face cu fitile de sulf ?i solu?ii apoase cu concentra?ia cuprins? între 4-8%.
    Egalizarea – reprezint? opera?iunea de amestecare a dou? sau mai multe vinuri ce provin din acela?i soi sau acelea?i zone de cultur? ?i are drept scop crearea de loturi mari ?i uniforme de vin. Aceast? opera?ie se face de obicei cu ocazia primului pritoc.
    Cupajarea- este opera?iunea prin care sunt amestecate dou? sau mai multe vinuri de provenien?? diferit? ca loc ?i soi ?i are ca scop corectarea unor defecte de compozi?ie ?i realizarea unor tipuri noi de vin.
    Limpezirea- este opera?iunea prin care vinul este adus într-o stare de transparen?? specific? prin îndep?rtarea substan?elor în suspensie aflate în masa sa. Limpezirea poate fi spontan? sub ac?iunea gravita?iei, cu ajutorul substan?elor cleitoare prin atragerea particulelor în suspensie din vin sau prin filtrare ?i centrifugare.

    Retetele de preparare a vinului in casa se recomanda numai pentru amatori care prepara cantitati mici, la damigene. Intreprinderile de vinificatie au alte metode tehnologice care sunt tratate in diferite lucrari de specialitate.

    Vinul se poate prepara din diferite soiuri de struguri:
    Feteasca, Ris-ling, Aligote, Tamaioasa, Hamburg, Otonel, Cotnari, Hibrid s.a. care cresc pe langa casa sau care se pot cumpara.
    Calitatea vinului depinde de soiul de vita si de gradul de coacere.

    Strugurii trebuie culesi la maturitate deplina. Ciorchinii de struguri se clatesc in apa rece si se lasa la scurs. Pentru prepararea vinului se aleg numai boabele sanatoase, iar cele crapate si mucegaite se inlatura. Apoi, boabele de struguri se zdrobesc si se pun in borcane sau in vase emailate pentru 4—5 zile, la macerat, dupa care se scoate mustul cu furtunul, se strecoara prin tifon si se toarna in damigene.

    Restul (boasca) se stoarce, presandu-se bine ca sa se scurga tot mustul, care se pune tot in damigene. In caz ca strugurii nu sunt destul de dulci, se pot adauga 100 g zahar la 1 I de must, care se dizolva in must cald.

    Damigenele nu se umplu complet, ci pana la circa 20 cm sub dop. Se astupa ermetic cu un dop perforat prin orificiul caruia se introduce un capat de furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan sau intr-o sticla cu apa. Dopul se smoleste sau se parafineaza bine astfel ca sa nu comunice mustul cu aerul de afara.

    Damigeana cu must se lasa intr-un loc cu temperatura de 18—20° C, pana se termina fermentarea mustului care trece in vin. Apoi se scoate furtunul, se completeaza golul din damigeana cu vinul din alta damigeana de rezerva, pregatit la fel ca si cel din damigeana de baza si se pune dopul lejer pentru a da posibilitatea restului de bioxid de carbon care ar mai rezulta sa iasa din damigeana.

    Dupa 6—8 zile, cand nu se mai observa nici o fermentare, iar vinul s-a limpezit, se astupa damigeana ermetic cu dop.
    Dupa cateva saptamani se poate trage vinul de pe drojdie in alta damigeana, procedand in felul urmator:
    capatul furtunului se leaga la o sipca sau nuia de circa 20—30 cm lungime, in asa fel ca sipca sa depaseasca capatul furtunului cu 5—6 cm si se introduce in damigeana la fund, cu grija ca sa nu se tulbure vinul; pe la capatul celalalt al furtunului se trage vinul in alta damigeana, dar fara sa curga de sus, ci aproape de fund.

    Vinul preparat astfel poate fi consumat imediat dupa ce s-a limpezit si s-a tras de pe drojdie, dar va fi mai bun si mai concentrat daca sta cateva luni sau cativa ani.

    Vinul care se consuma in cateva zile se trage la sticle care se astupa bine cu dopuri noi inmuiate in apa calda.
    Pentru ca vinul sa tina mai mult trebuie sa se faca cel putin 3 pritociri dintre care a doua in decembrie si a treia in luna martie, dupa care se poate trage vinul in sticle, se astupa cu dopuri de pluta inmuiate in apa calda, apoi se smolesc sau se parafineaza si se asaza culcate in pivnita sau in alte locuri reci si intunecoase.

    In acest fel, vinul poate fi pastrat luni si chiar ani de zile. Parafinarea se face in felul urmator:
    se pun la topit 1 parte ceara de albine si 3 parti parafina, amestecand mereu si dupa ce s-a topit totul si s-a omogenizat se trece prin aceasta solutie capul fiecarei sticle astupata in prealabil bine cu dop.
    Dup? încheierea fermenta?iei tumultoase, vasele se completeaz? cu vin, opera?ie ce se repet? de câte ori este nevoie pân? la primul pritoc.

    Chiar ?i dup? formarea sa, vinul necesit? în permanen?? o serie de lucr?ri de îngrijire ?i tratamente prin care s?-i men?inem ?i s?-i îmbun?t??im calit??ile organoleptice. Prima însu?ire organoleptic? pe care consumatorul o remarc? la un vin este limpezimea. Aceasta se poate realiza în mod natural, prin aplicarea unor substan?e de limpezire sau prin filtrare.

    Limpezirea spontan?

    Pentru cei care î?i prepar? vinurile în cas?, cea mai la îndemân? metod? de limpezire a vinului este metoda spontan?. Aceasta se realizeaz? prin eliminarea suspensiilor aflate în masa vinului prin sedimentare.

    Pentru o limpezire natural? cât mai rapid?, se face un pritoc prematur (se trage vinul mai repede de pe drojdie), dup? care vinul se men?ine la temperatur? sc?zut?. Se va avea în vedere ca atunci când temperaturile scad sub 0 grade, vinul s? nu înghe?e, mai ales dac? acesta se afl? în vase de sticl?. Temperatura de înghe? este cu atât mai coborât?, cu cât t?ria alcoolic? a vinului este mai mare. Se are în vedere faptul c? vinurile cu o t?rie alcoolic? de 12% vol, s? nu vin? în contact cu temperaturi mai sc?zute de -4,5oC, iar cele cu t?rie alcoolic? de peste 12% vol, s? nu intre în contact cu temperaturi mai mici de -5,5oC.

    Durata p?str?rii vinului la frig este variabil?, în func?ie de gradul de tulbureal? al vinului, m?rimea vasului, intensitatea frigului. În mod normal, un vin s?n?tos se limpeze?te în dou?-trei s?pt?mâni.

    Limpezirea spontan? necesit? timp îndelungat. De aceea se recurge la procedee tehnologice care s? asigure o limpezire ?i stabilizare mai rapid?, pemi?ând o valorificare mai timpurie a vinului pe pia??.

    Read more: http://articole.famouswhy.ro/vin_de_struguri_preparat_in_casa/#ixzz1RaQ7Icvx
    Pentru limpezirea ?i stabilizarea vinurilor se folosesc mai multe procedee fizice ?i chimice care stau la baza tuturor produc?torilor particulari ?i care nu necesit? un consum material ?i energetic deosebit.
    Dintre aceste procedee, cele mai bune rezultate au dat folosirea bioxidului de sulf (SO2) ?i a bentonitei.
    Folosirea SO2 în practica vinicol? se bazeaz?, în principal pe ac?iunile sale antiseptice ?i reduc?toare, la care se mai adaug? ?i aportul lui la realizarea unei bune limpidit??i a vinului, p?strarea aromei ?i îmbun?t??irea calit??ilor gustative.
    Bioxidul de sulf constituie ?i în prezent principalul antiseptic cu ajutorul c?ruia se poate distruge sau înhiba activitatea ?i dezvoltarea microorganismelor din vin.
    Bioxidul de sulf ac?ioneaz? în principal asupra sistemului enzimatic al microorganismelor, suprimându-l sau inhibându-l temporar.
    Dintre microorganisme, bacteriile sunt cele mai insensibile la ac?iunea SO2, în compara?ie cu drojdiile care se adapteaz? mai bine mediului sulfitic, cu excep?ia drojdiilor de floare, care sunt eliminate primele din must ?i vin.
    Bioxidul de sulf fiind un reduc?tor puternic, poate proteja vinurile împotriva oxid?rii. Ac?iunea antioxidant? se manifest? în primul rând, prin aceea c? SO2, distruge sau frâneaz? enzimele care catalizeaz? oxidarea anumitor substan?e din vin, brunificându-l.
    Pentru a se eviden?ia sensibilitatea vinului la oxidare, vinul tân?r se toarn? într-un pahar incolor ?i se a?eaz? într-un loc lini?tit, la temperatura camerei. Se urm?re?te evolu?ia vinului, timp de 2-3 zile. Dac? la suprafa?a vinului apare un inel maro, vinul este predispus la casare oxidazic? (brunificare). În acest scop vinul trebuie tratat cu bioxid de sulf în cel mai scurt timp.
    Vinurile oxidate au calit??i gustative alterate, sunt fade ?i aerisite, iar aspectul comercial las? de dorit.
    Pentru limpezirea vinului se folose?te bentonita care este un mineral cu propriet??i de limpezire ?i stabilizare a vinului prin ac?iunea sa de deproteinizare. Deoarece bentonita are sarcini electrice negative, acestea sunt neutralizate de sarcinile electrice pozitive ale proteinelor care, împreun?, formeaz? particule mai mari ce se depun, sub ac?iunea gravit??ii, iar vinul se limpeze?te.
    lPrepararea gelului de bentonit?
    – La100 litri vin se folose?te 100 g de bentonit? care se dizolv? în 900 ml de ap? c?ldu??, care se amestec? pân? la consisten?a unei smântâni (f?r? s? r?mân? cocoloa?e). Gelul de bentonit? se prepar? numai cu ap? ?i nu cu vin, pentru c? vinul ar neutraliza o parte din sarcinile negative ale bentonitei.
    Doza de bentonizare cea mai potrivit? pentru vinul tân?r s-a dovedit a fi 1g/l litru vin. Dup? ce vinul s-a agitat cu un furtun se administreaz? gelul de bentonit? ?i SO2. Administrarea gelului de bentonit? în vin se face a doua zi de la preparare pentru a se hidrata bine ?i a se etala lamelele de bentonit?, precum ?i sarcinile electrice ale acesteia.
    Momentul administr?rii bentonitei este bine s? coincid? cu administrarea bioxidului de sulf, deoarece ac?iunea lor cumulat? este mai evident?

  14. Buna ziua, eu o sa sa spun cate ceva despre babeasca Neagra din Domeniile Nicoresti:

    Se zice ca babeasca, la tinerete, este beaujolais-ul romanesc, dar de la un punct incolo, daca e facuta bine, rod al unei vii ingrijite, corect exploatate, si maturata in baric, poate deveni un fel de pinot noir. Sau poate ar fi mai bine sa spunem ca e doar babeasca neagra, soi cu lunga istorie, poate chiar mai vechi decat pinot-ul si gamay-ul, ce da vinuri mai putin extractive, fructate si fara tanin abundent.
    Patria acestui soi este podgoria Nicoresti, judetul Galati. Acolo s-a investit mult in ultima vreme iar rezultatele se vad.
    Fara a fi o revelatie, trebuie sa subliniez ca acest exemplar este o expresie reusita, elevata, a acestui soi romanesc prefiloxeric. Am gustat un vin inchegat si bine facut.
    Culoarea este rosie rubinie stralucitoare. Nasul este condimentat, cu piper proaspat rasnit si o interesanta componenta floral-vegetala, amintind de frunzele de leustean, de cele de crizantema, si menta uscata. Fructul apare doar in secundar, prin cireasa si coacaza.
    Gustul este in principal fructat, cu note de cireasa, coacaza rosie, este usor, fin, cu aciditate foarte buna, vioaie, dar si niste taninuri mici si obraznice, provenite de la butoaiele noi in care a fost maturat vinul.
    Finalul este picant, cu tuse de condiment si ierburi uscate, dar si usor dulceag, cu cireasa si ruda sa mai acrisoara. Alcoolul e foarte bine integrat (13%).
    Ultima varianta, 2009, este usor altfel. Mai vioaie, cu aciditate mai mare (sau, in fine, mai sesizabila), cu fruct mai prezent. Se vede, si e interesant, ca baricul era la a doua luare in gazda. Doua vinuri diferite. In vreme ce 2008 arata o fata condimentata, mai domoala a acestui strugure, 2009 propune ceva mai exuberant, mai putin asezat. Dar sunt la acelasi nivel de calitate, oricum.
    Despre aspectul sticlei as zice ca e nitel cam sters si cu toate astea prea evident. Adica cand pui chipul creionat al unei mamaie cu batic pe o sticla de babeasca, parca ai fi unul din acei oameni care-si dubleaza mereu asertiunile, repetandu-le. Sticlele insale sunt ok, musculoase, iti spun ca trebuie sa te astepti la ceva de buna calitate.
    Apoi sa observam ca la noi “premium” a ajuns sa insemne nu un produs superior, ci pozitionarea pe un palier de pret de peste 40 de lei. Si acest aspect e ciudat. Daca la Vintest puteai cumpara o astfel de babeasca cu 40 de lei, la Provino s-a facut 55! E nitel exagerat, domnilor!

    Din lipsa de repere serioase, dar si din dragoste sincera si neimpartasita pentru aceste varietati autohtone, o sa punctez acest vin dupa ce-l voi gusta – asa ca astept sticla, numai bine.

  15. salutare…as putea si eu copia si sa ma informez de internet…insa nu cred ca asta mi-ar aduce premiu..asa ca tot ce pot spune este ca as fii onorat sa am prilejiul de ai oferii tatalui meu aceasta sticla de vin ,care stiu cat apreciaza un vin bun si unic,si stiu ca ar fii fericit..cine stie sa o bem impreuna cu toata familia de sarbatori de ..ramanet-ti cu bine.

  16. Legenda spune ca in toamna anului 1474 oastea lui Stefan cel Mare purta o batalie in aceasta zona cu armata turca. Iesind invingatori din aceasta batalie, Stefan cel Mare a dat porunca ca ostenii sa fie indestulati cu mancare si bautura. Hatmanul Nicoara porneste sa cerceteze imprejurimile, mergand pana in satul Nicoresti de astazi. Aici a gasit un vin bun, rosu, la o baba, l-a incercat si s-a indreptat spre locul de popas al oastei. Hatmanul trateaza cu vinul adus si pe voievod, care a ramas surprins de calitatea vinului. Pentru ca au ramas fara vin, Hatmanul se intoarce in sat pentru a mai aduce bautura oastei. De data asta se opreste la o casa unde o fata vindea un vin diferit de primul, dar la fel de bun. Hatmanul duce si acest vin ostirii, care se bucura de calitatea acestuia. Atunci Stefan cel Mare a dat porunca ca satul cu pricina sa poarte numele Hatmanului Nicoara (Nicoresti), soiul de fruct din care era facut vinul de la baba sa poarte numele de “Babeasca”, iar cel de la fata “Feteasca”.

    Eu imi doresc “Babeasca Neagra”, in caz ca voi iesi castigatoare… Se zice ca babeasca, la tinerete, este beaujolais-ul romanesc, dar de la un punct incolo, daca e facuta bine, rod al unei vii ingrijite, corect exploatate, si maturata in baric, poate deveni un fel de pinot noir. Sau poate ar fi mai bine sa spunem ca e doar babeasca neagra, soi cu lunga istorie, poate chiar mai vechi decat pinot-ul si gamay-ul, ce da vinuri mai putin extractive, fructate si fara tanin abundent. Culoarea ii este Culoarea este rosie rubinie stralucitoare iar gustul este in principal fructat, cu note de cireasa, coacaza rosie, este usor, fin, cu aciditate foarte buna, vioaie, dar si niste taninuri mici si obraznice, provenite de la butoaiele noi in care a fost maturat vinul.

  17. Eu sincer nu stiu nimic insa as vrea sa savurez de sarbatori din aceste vinuri impreuna cu familia, presupun ca au o savoare deosebita…iar daca as castiga as vrea sa alegeti in locul meu vinul perfect pentru a fi savurat in familie

  18. nu sunt o cunoscatoare a vinurilor dar concursul acesta m-a facut curioasa. Am citit despre istoria domeniului Nicoresti, cu soiurile de struguri si de vinurile lor premiate, sortimente alese: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.Despre Babeasca am citit Culoarea este rosie rubinie stralucitoare. Nasul este condimentat, cu piper proaspat rasnit si o interesanta componenta floral-vegetala, amintind de frunzele de leustean, de cele de crizantema, si menta uscata. Fructul apare doar in secundar, prin cireasa si coacaza.
    Gustul este in principal fructat, cu note de cireasa, coacaza rosie, este usor, fin, cu aciditate foarte buna, vioaie, dar si niste taninuri mici si obraznice, provenite de la butoaiele noi in care a fost maturat vinul.
    Finalul este picant, cu tuse de condiment si ierburi uscate, dar si usor dulceag, cu cireasa si ruda sa mai acrisoara- la premii luate su la atitea laude (sigur meritate) cu siguranta este un vin excelent pe care as vrea sa il pun pe masa de sarbatori.

  19. domnilor, suntem in postul craciunului si recunosc, habar nu am despre vinuri.
    dar mi-ar placea sa am pe masa, de Sarbatori, o babeasca sau o feteasca neagra. Imi vine baiatul acasa……si am sarbatori cum se cuvine!

  20. Vinul este catalogat drept o”licoare a tineretii”,o”apa vie”care alunga starea mohorata a omului si vrealizeaza,prin betiile rituale,legatura mistica intre participantii alaiurilor cu zeul trac Dyonissos.Astazi este tot o bautura rituala o bem cu ocazia fiecarei sarbatori asemeni celor sin trecut)dar pe langa aceasta mai are si rol de relatie interumana,destinata nu doar atatarii conversatiei ci constituie o parte importanta din meniu.Gama romaneasca de vinuri este adaptata oricarui meniu.Ciclul fermentarii si limpezirii vinului in butoaie este o viata misterioasa si fermecatoare a vitei de vie care continua sa traiasca si ”dincolo”,dupa moartea plantei,la incheierea ciclului sau vegetal.Un vin bun nu iese fara asiduitate,imaginatie,rabdare,spirit de lupa si multa pasiune asa cum e si cazul vinurilor fabricate in Crama Domeniilor Nicoresti.Crama Domeniilor Nicoresti este una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti.Domeniile Nicoresti se remarca cu sortimente precum:BABEASCA NEAGRA PREMIUM,FETEASCA NEAGRA PREMIUM,RUBINIU DE NICORESTI PREMIUM,DAINA ALBA,DAINA ROSU SI DAINA ROZE.
    Dupa parerea mea,BABEASCA NEAGRA DE NICORESTIeste unul dintre cele mai bune vInuri pe care le-am baut vreodata.Este rodul unei vii ingrijite,corect exploatate,care desi la inceput confera un gust dulce-acrisor in timp,maturata in baric aduce la gust cu Pinot Noir.Este un vin inchegat,rosu ca rubinul de o culoare stralucitoare.Aroma este de piper proaspat rasnit,putin floral-vegetal,cu note de leustean,crizantema si menta uscata.Gustul dulceag e dat de coacaza rosie,cireasa iar condimentele si ierburile uscate ii dau nota acrisoara de final dar per ansamblu ii cinfera multa prospetime aceasta combinatie.Babeasca Neagra,pe care mi-as dori sa-l si pot castiga prin intermediul participarii la acest concurs, este soiul pe care mi l-as dori oricand am pofta de un vin de calitate,ca rezultat al selectiei populare, din vita salbatica de padure, si care a trait in contemporaneitatea unor personalitati ca Burebista, Decebal sau Dicomes. Chiar si Stefan cel Mare a baut un pocal din acest vin.L-as savura cu placere alaturi de preparate din carne – pui fript, pui la cuptor, cotlet de miel, friptura de vita, frigarui.Eu as asemui perfect vinul Babeasca Neagra de Nicoresti cu celebra zicala In Vino Veritas….savurati-l si-mi veti da dreptate!

  21. Crama Domeniilor Nicoresti este una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei fiind construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti.Domeniile Nicoresti cuprind soiuri principale rosii-prefiloxerice- ce BABEASCA NEAGRA,FETEASCA NEAGRA siRUBINIU DE NICORESTI,DAINA ROSU precum si soiurile de DAINA ALBA SI DAINA ROZE.
    Pregeratul meu este soiul BABEASCA NEAGRA pe care mi l-as dori oricand am pofta de un vin de calitate,este rezultat al selectiei populare, din vita salbatica de padure, si a trait in contemporaneitatea unor personalitati ca Burebista, Decebal sau Dicomes. Chiar si Stefan cel Mare a baut un pocal din acest vin.Vinul de Babeasca neagra are o aciditate ridicata, ceea ce ii confera multa prospetime. Culoarea e ca a rubinului,vie si stralucitoare.L-as savura cu placere alaturi de preparate din carne – pui fript, pui la cuptor, cotlet de miel, friptura de vita, frigarui.

  22. Povestea podgoriei Nicore?ti nu poate fi spus? f?r? sa amintim de Domnul Moldovei, ?tefan cel Mare. Se spune ca, în drumul s?u c?tre hotarele de sus ale Moldovei, Domnitorul ar fi cerut s? i se aduc? vin ro?u de la “baba aceea”, referindu-se la vinul din B?beasc? Neagr?, numit ?i Cracan?. “Cracana de Nicore?ti este o licoare pentru sfin?i – mai p?c?to?i, a?a ca noi”, spunea Ion Neculce în Cronicile sale. Majoritatea atest?rilor documentare ale acestei planta?ii viticole fac referire la diverse tranzac?ii de vii. Asa cum men?ioneaz? Dimitrie Cantemir în “Descrierea Moldovei”, în 1716, podgoria era considerat? una dintre cele mai importante din Moldova, dup? Cotnari, Hu?i ?i Odobe?ti.
    Printre proprietarii de vii de la Nicore?ti s-au num?rat mari familii boiere?ti: Racovi?a, Catargiu, Sturza, Donici, Papadopol, Conachi dar ?i m?n?stirile Agapia ?i V?ratec.
    În secolul al XVIII-lea, suprafe?ele de vii ?i num?rul proprietarilor cresc spectaculos. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei (1716) men?iona cã în ierarhia valoricã a podgoriilor din Moldova, Nicore?ti se situa pe locul patru .
    În prima jumãtate a secolului al XIX-lea, apar noi proprietari de vii la Nicore?ti, mânãstiri ?i familii boiere?ti. Mai rârziu, prin legea secularizãrii averilor mânãstire?ti, din anul 1863, aceste vii trec în proprietatea statului ?i vor fi administrate de Ministerul Cultelor ?i apoi de Ministerul Agriculturii ?i domeniilor. La sfâr?itul secolului, filoxera a distrus ?i la Nicore?ti o mare suprafa?? viticolã, care a fost ref?cut? în prima parte a secolului XX. În anul 1941 la Nicore?ti existau 1416 ha de vi?ã de vie.
    Podgoria este situat? în partea de est a României, între râurile Siret ?i Bârlad, iar spre nord-vest se întinde pân? la Pripone?ti. Centrul podgoriei se afl? la o altitudine de 250 de metri. Planta?ia viticol? de la Nicore?ti este caracterizat? mai mult prin vinurile ei ro?ii seci de consum curent, de calitate superioar? sau cu denumire de origine controlat?. Vedeta acestei zone este B?beasc? Neagr?. În timp, cuvintele “Babeasc?” ?i “Nicore?ti” au devenit sinonime.
    Acestea sunt dou? sintagme care se completez? reciproc ?i nu pot fi separate. O alta “neagr? de Nicore?ti” este Feteasc?, un soi care se simte foarte bine pe solul fertil din zona. Mare parte din soiurile care cresc la Nicore?ti sunt cele pentru vin, soiurile de mas? fiind mai mult reprezentate de ni?te butuci r?zle?i. Printre vinurile albe, cel mai reprezentativ este Feteasca Alb?. Alte soiuri care se întalnesc pe acest? podgorie sunt: Cabernet Sauvignon, Merlot, Oporto, Burgund Mare, Feteasca Regala, Riesling Italian, Aligote, Muscat Ottonel. În prezent, vinurile rosii ?i albe de Nicore?ti sunt exportate în Anglia, Germania ?i Israel.

  23. Cramele Domeniile Nicore?ti, au o tradi?ie de peste 75 de ani în producerea de vinuri din soiuri pure române?ti.Se zice ca babeasca, la tinerete, este beaujolais-ul romanesc, dar de la un punct incolo, daca e facuta bine, rod al unei vii ingrijite, corect exploatate, si maturata in baric, poate deveni un fel de pinot noir. Sau poate ar fi mai bine sa spunem ca e doar babeasca neagra, soi cu lunga istorie, poate chiar mai vechi decat pinot-ul si gamay-ul, ce da vinuri mai putin extractive, fructate si fara tanin abundent.
    Patria acestui soi este podgoria Nicoresti, judetul Galati. Acolo s-a investit mult in ultima vreme iar rezultatele se vad.
    Culoarea este rosie rubinie stralucitoare. Nasul este condimentat, cu piper proaspat rasnit si o interesanta componenta floral-vegetala, amintind de frunzele de leustean, de cele de crizantema, si menta uscata. Fructul apare doar in secundar, prin cireasa si coacaza.
    Gustul este in principal fructat, cu note de cireasa, coacaza rosie, este usor, fin, cu aciditate foarte buna, vioaie, dar si niste taninuri mici si obraznice, provenite de la butoaiele noi in care a fost maturat vinul.

    “Cracana( Babeasca neagra) de Nicore?ti este o licoare pentru sfin?ii – mai p?c?to?i, a?a ca noi”, ION NECULCE

  24. Sa fiu sincera nu am auzit pana acum de Nicoresti,asa ca nu are rost sa copiez fragmente intregi de pe net,dar as vrea sa testez o sticla de Feteasca Neagra!Daca merita aprecieri,atunci voi cauta si informatii,ca de acum sa stiu!

  25. Am avut deosebita placere sa vizitez in acest an Salonul National de Vinuri – Vintest Bucuresti si am plecat de acolo incarcata de povestile pe care le-am auzit despre vinurile degustate. La standul Domeniile Nicoresti am vazut Feteasca Neagra, Babeasca Neagra din 2008 si 2009, Daiana Rosu, Rubiniu de Nicoresti 2008-2009 si un vin roze din 2010, un amestec de Feteasca Neagra si Babeasca Neagra. Imi plac vinurile rosii, seci, cu o culoare rosie rubinie stralucitoare, asa cum este Babeasca Neagra din 2008 care are o concentratie de alcol de 13%. Am fost servita cu o Babeasca Neagra superba, un vin care poate fi în aceeasi masura un tovaras de nadejde al meselor zilnice, dar si al ocaziilor speciale.
    Acolo am aflat ca Gica Popescu este – imaginea Domeniilor Nicoresti.
    Domeniile Nicoresti are in proprietate plantatii cu o varietate de soiuri albe – Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian si Aligote, dar in special soiuri rosii – Babeasca Neagra, Feteasca Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon si Oporto.
    S-au facut investitii mari pentru a putea beneficia de cele mai avansate biotehnologii de elaborare si maturare a vinurilor, asigurand respectarea autenticitatii arealului viticol, dar, in acelasi timp, dand posibilitatea de a satisface cele mai rafinate si pretentioase asteptari ale consumatorilor de vinuri. Si avem cu ce sa ne mandrim, vinurile rosii si albe de Nicoresti sunt exportate in Anglia, Germania si Israel.
    Si pentru ca la orice degustare se spun si povesti, in timp ce imi savuram Babeasca din pahar am aflat cum au aparut cele doua denumiri Babeasca si Feteasca, ale acestor vinuri deosebite.
    Legenda spune ca in toamna anului 1474, armata lui Stefan cel Mare a purtat o batalie in acea zona cu armata turca, din care a iesit invingatoare. Ca sa-si cinsteasca ostenii, Stefan il trimite dupa mancare si bautura pe Hatmanul Nicoara, care ajunge intr-un sat si acolo gaseste la o baba niste vin tare bun pe care il duce voievodului. Stefan a ramas incantat de calitatea vinului si cand s-a terminat, a cerut sa i se mai aduca. Hatmanul s-a oprit a doua oara la casa unei fete tinere care vindea un vin diferit de primul, dar tot foarte bun, pe care l-a dus ostirii si lui Stefan. Atunci, Stefan cel Mare a dat porunca ca satul sa poarte numele Hatmanului Nicoara (Nicoresti), soiul de struguri din care era facut vinul adus de la baba sa se numeasca Babeasca, iar cel adus de la fata tanara Feteasca. Deci putem spune ca desi cele doua denumiri sunt intraductibile, ele te duc cu gandul la origini pur feminine care asociaza batranetea cu Babeasca si tineretea cu Feteasca.
    Podgoria Nicoresti este un loc binecuvantat, unde solul, clima, inclinatia, altitudinea si expunerea plantatiilor se impletesc cu relieful si sursele hidrografice si convietuiesc in armonie de sute de ani, lucru care nu i-a lasat indiferenti pe specialistii francezi care ii recunosc faima.
    Exista documente care atesta autenticitatea si traditia Domeniilor Nicoresti, care, dupa anul 1989 a preluat plantatiile viticole de la fostele CAP-uri Unirea si Podgoria, acestea fiind atestate inca din anul 1706.
    Babeasca Neagra Premium este vinul cel mai reprezentativ al Domeniilor Nicoresti. Maturarea se face in butoaie din lemn de stejar 0,5-1 an, dupa care urmeaza invechirea in sticla 0,5-1 an si se obtine un vin care te indeamna sa umpli paharul la mesele zilnice sau la aniversari, zile onomastice, intalniri cu prietenii.
    Vinurile din soiul Feteasca Neagra cuceresc prin culoarea dominata de un rosu aristocratic. Procesul de maturare al vinului se face in butoaie de stejar, minim 1 an si maxim 1,5 – 2 ani.
    Vinul de Nicoresti a fost innobilat cu cateva inovatii tehnologice care se traduc prin cele patru cupaje obtinute:
    – Rubiniu de Nicoresti – Premium, un cupaj intre Babeasca, Feteasca, Merlot si Cabernet Sauvignon.
    – Daina Alba – cupaj de vinuri seci din soiurile Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling si Aligote, un vin de cursa lunga, foarte potrivit pentru nunti si botezuri.
    – Daina Roze – un cupaj obtinut din soiuri rosii romanesti Babeasca Neagra si Feteasca Neagra, la care s-a adaugat si un accent frantuzesc cu ajutorul soiului Merlot.
    – Daina Rosu, un cupaj obtinut din Feteasca Neagra, Merlot, Babeasca Neagra si Oporto.
    Crama domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936 si a fost construita de Asociatia Viticultorilor din Nicoresti. Ea asigura stocarea intregii productii de vin, dar si maturarea in butoaie a unei cantitati insemnate.
    Laboratorul asigura controlul microbiologic si fizico-chimic de rutina.
    Exista si o sala de degustare, atat a vinurilor din productia proprie, cat si a altor vinuri, pentru a se putea face o comparatie in vederea stabilirii pozitiei fata de vinurile de pe piata.
    Recoltarea strugurilor se face doar manual, zilnic, de catre 30-40 de culegatori, de la mijlocul lunii septembrie pana la inceputul lunii noiembrie.
    Intr-un an se obtin aproximativ 1 200 000 litri de vin care se depoziteaza fara probleme in crama cu capacitatea de 1 400 000 litri.
    Linia tehnologica de procesare este de ultima generatie si respecta reglementarile actuale ale UE. Dar nu numai utilajele sunt performante, ci si oamenii care lucreaza acolo si care mostenesc dragostea si invatamintele despre aceasta meserie chiar de la parintii lor, asa cum este si inginerul viticol care supervizeaza intreg procesul de productie de acolo.
    Sunt multe de spus si despre vinurile obtinute din celelalte soiuri de struguri pe care le intalnim la Nicoresti, numai de bine cu siguranta, dar nu cred ca spatiul imi permite sa detaliez mai mult, si de ce sa nu recunosc, Feteasca Neagra si Babeasca Neagra m-au impresionat cel mai mult, de asta sunt inca vii in memorie, despre restul putem citi si eventual le putem degusta cu alta ocazie.

    Daca am norocul sa castig acest concurs, cu siguranta Babeasca Neagra este vinul care va trona la loc de cinste pe o masa plina de bunatati!

  26. Babeasca Neagra, sa traiasca!
    Un vin de cea mai buna calitate, pe care il savurez ori de cate ori il cumpar. Este extraordinar! N-am mai baut asa ceva pana acum.
    Sarbatori cu bine!
    Silviu Pal

  27. eu stiu doar o legenda despre acest domeniu:
    Legenda spune ca in toamna anului 1474 oastea lui Stefan cel Mare purta o batalie in aceasta zona cu armata turca. Iesind invingatori din aceasta batalie, Stefan cel Mare a dat porunca ca ostenii sa fie indestulati cu mancare si bautura. Hatmanul Nicoara porneste sa cerceteze imprejurimile, mergand pana in satul Nicoresti de astazi. Aici a gasit un vin bun, rosu, la o baba, l-a incercat si s-a indreptat spre locul de popas al oastei. Hatmanul trateaza cu vinul adus si pe voievod, care a ramas surprins de calitatea vinului. Pentru ca au ramas fara vin, Hatmanul se intoarce in sat pentru a mai aduce bautura oastei. De data asta se opreste la o casa unde o fata vindea un vin diferit de primul, dar la fel de bun. Hatmanul duce si acest vin ostirii, care se bucura de calitatea acestuia. Atunci Stefan cel Mare a dat porunca ca satul cu pricina sa poarte numele Hatmanului Nicoara (Nicoresti), soiul de fruct din care era facut vinul de la baba sa poarte numele de “Babeasca”, iar cel de la fata “Feteasca”.

    Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate.

  28. “Cracana( Babeasca neagra) de Nicore?ti este o licoare pentru sfin?ii – mai p?c?to?i, a?a ca noi”, ION NECULCE

    Comuna Nicoresti este o asezare de marime medie fiind strabatuta de drumul judetean 252 care face legatura cu comuna Buciumeni, precum si de drumul judetean 252 I prin care se asigura legatura cu nou infiintata comuna Poiana. Incepand cu 1990 comuna Nicoresti se caracterizeaza printr-o explozie a mobilitatii teritoriale a populatiei prin schimbarea domiciului si in ultimii ani putem spune ca rata natalitatii are valori scazute si urmeaza in continuare o tendinta de scadere datorita imbatranirii populatiei si excedentului migratoriu negativ. Ocupatia traditionala este agricultura, comuna Nicoresti fiind o asezare medievala de tip razasesc. Prima atestare documentara dateaza din anul 1437 si se refera la donatia unei vii din satul Sarbi, tinutul Tecuciului, localitate ce apartine comunei Nicoresti. Ne dam seama ca vita de vie este la ea acasa in comuna Nicoresti, cuvintele “babeasca” si “nicoresti” devenind in timp sinonime. In timpul domnitorului Barnovschi (1626 – 1629) vinurile de Nicoresti de pe plaiurile Piscul Corbului si Coasta Lupei erau exportate in Europa Centrala, fiind foarte apreciate. Comuna Nicoresti se intinde pe o suprafata de 7765 hectare si este constituita din satele: Nicoresti, Dobrinesti, Braniste, Grozavesti, Sarbi, Fantani, Coasta Lupei, Piscu-Corbului, Malureni, Ionasesti.
    Localnicii din Nicoresti dezvolta sectorul viticol.
    Agricultura si viticultura reprezinta doua sectoare de activitate foarte importante pentru localnicii din comuna Nicoresti. La nivelul comunei exista chiar asociatii de viticultori care si-au dezvoltat micile afaceri si care se pot lauda cu crame moderne.
    Podgoria Nicoresti este renumita in toata tara pentru vinurile de o calitate superioara pe care le da, de un gust inegalabil.Aceasta bineinteles si gratie eforturilor depuse de oameni si a pasiunii pe care au facut-o pentru viticultura. Din punct de vedere al conditiilor naturale, podgoria Nicoresti beneficiaza de factori naturali dintre cei mai favorabili pentru cultura vitei de vie. Comuna Nicoresti are ca specific viticultura, iar cea mai veche atestare documentara a localitatii Nicoresti dateaza din anul 1572, cand este mentionat satul Nicorestii de Jos, la o vanzare de vie din tinutul Falciului. In “Descrierea Moldovei” (1716) Dimitrie Cantemir mentiona ca in ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicoresti se situa pe locul patru. La sfarsitul secolului al XIX-lea, filoxera a distrus si la Nicoresti o mare suprafata viticola, care a fost refacuta in prima parte a secolului XX. In anul 1941 la Nicoresti existau 1416 ha de vita de vie
    Podgoria Nicoresti insumeaza in prezent circa 1700 hectare plantate cu vii
    Podgoria este drenata distantat, dar relativ adanc de vaile autohtone: Tecucelu, Berheciu si Pereschivu, afluenti ai Barladului dinspre SE. Alimentarea acestor rauri este dominant pluvio-nivala (80-85%) si redus subterana (10-15%), cu un regim anual al scurgerilor capricios. Panzele subterane captive, se gasesc cantonate la adancimi mari, la baza complexului aluvionar piemontan. Stratele acvifere freatice sunt de regula sarace si discontinue în spatiu si timp. Pe ansamblu, rezervele de apa, specifice regiunilor piemontane sunt reduse.

    Am putea considera soiul romanesc Babeasca neagra un soi desprins din istorie si legenda. Este greu de precizat cand si unde a fost luat prima data de daci in cultura. Rezultat al selectiei populare, din vita salbatica de padure, ce se gasea din abundenta pe teritoriul geto-dacic, soiul Babeasca neagra s-a format si a trait odata cu poporul roman.Sapaturile arheologice facute aici au scos la iveala multe vestigii, dintre care unele cu utilitate viti-vinicola. Acestea certifica faptul ca inca din epoca geto-dacica a existat o aglomeratie umana ce avea ca ocupatie si viticultura, formandu-se, in timp, podgoria Nicoresti de astazi. Legenda spune ca voievodul Stefan cel Mare (1457-1504), in drum spre Cetatea de Scaun, Suceava, a trecut prin podgoria Nicoresti si a baut aici un vin rosu ce i-a placut. Pentru ca vinul a fost servit de o batrana a locului, voievodul l-a botezat cu numele de Babeasca. Aceasta intamplare atesta ca Babeasca neagra, din care se obtinea vinuri de calitate, exista de mult timp in podgorie. in acest sens, putem aminti faptul ca si Richelieu (1585-1642), cardinalul Frantei, pretuia vinul rosu de Nicoresti, deci soiul Babeasca neagra. Precizez ca nici un soi romanesc nu a avut in decursul timpurilor atatea sinonime ca Babeasca neagra. Astfel, in diferite zone, era cunoscut sub alte denumiri, ceea ce a dus la grave confuzii privind personalitatea soiului. Acest soi a fost intalnit in cultura sub numele de: Cracana la Odobesti, Crangana la Panciu, Caldaruse sau Caldarusa la Iasi, Rara neagra la Chisinau, iar Raschirata, Cracanata, Negru Babeasca – in alte localitati viticole romanesti.Astfel de exemplu: pepiniera privata a Principelui Barbu Stirbei de la Dragasani (Valcea) vindea sub numele de Cracana l pepiniera de stat de la Bucovat (Lapusna) vindea sub numele de Rara neagra l pepiniera de stat Istrita (Buzau) vindea sub numele de Babeasca neagra. Mentionez ca de abia in jurul anului 1950 denumirea soiului Babeasca neagra s-a generalizat in toata Romania. Babeasca neagra este un soi foarte productiv, fapt ce asigura productii mari de struguri de 13.000 – 18.000 kg. la ha., dar poate ajunge, in unii ani si in unele zone, pana la 25.000 kg. la ha. Datorita faptului ca dispune de un sistem radicular foarte puternic dezvoltat (deci rezistent la seceta), soiul Babeasca neagra a fost cultivat cu succes, in ultimile decenii, pe terenurile viticole nisipoase din tara noastra. Strugurii de Babeasca neagra, la coacere, sunt ramurosi, cu boabe rare neomogene, ce seamana cu dantura unei femei batrane, care si-a pierdut o parte din dinti. Aceasta asemanare este cauza din care, spune o alta legenda, in unele locuri, populatia a dat acestui soi numele de Babeasca neagra. Strugurii soiului Babeasca neagra nu acumuleaza mari cantitati de zaharuri si din aceasta cauza vinurile obtinute au un continut moderat in alcool de 10% vol. – 11,5% vol., in schimb au aciditate mult mai ridicata fata de alte vinuri rosii. Culoarea vinurilor de Babeasca neagra este rosie-rubinie, nu prea intensa, dar vie si stralucitoare, in primul an de la preparare. Caracteristic acestor vinuri este faptul ca dezvolta o aroma specifica, usor de recunoscut, asemanatoare strugurilor copti de Babeasca neagra din care provin. Vinurile tinere obtinute au o fructuozitate si o prospetime caracteristica, aceasta datorita aciditatii mai ridicate de care dispun. in general, vinurile obtinute din soiul Babeasca neagra sunt vinuri rosii usoare, mai putin extractive, ce se servesc la temperaturi cuprinse intre 10° si 15°C. Datorita continutului moderat in alcool si a aciditatii lor ridicate, vinurile obtinute din Babeasca neagra constituie o excelenta materie prima pentru obtinerea vinurilor spumante roze si rosii. Babeasca neagra este soiul autohton pentru vinuri rosii cu cea mai mare suprafata din Romania. Este cultivat pe 6.000 ha, si Il intalnim in circa 40 de centre viticole.

    Printre proprietarii de vii de la Nicoresti s-au numarat de-a lungul secolelor mari familii boieresti: Racovita, Catargiu, Sturza, Donici, Papadopol, Conachi dar si manastirile Agapia si Varatec. O data cu dezvoltarea economica a podgoriei s-a dezvoltat si localitatea Nicoresti. Dintr-un satuc ea a devenit targ, unde se comercializau struguri si vin, iar mai apoi a ajuns comuna.

    In prezent, vinurile rosii si albe de Nicoresti sunt exportate in Anglia, Germania si Israel.

    O singura data am avut ocazia sa gust dintr-un vin Babeasca Neagra din 1983… un gust extraordinar, o senzatie deosebita pe care nu o mai simtisem pana atunci si nici de atunci incolo 😀 Bineinteles si pretul acelei sticle a fost pe masura, in jur de 200 de lei.
    Deci o Babeasca neagra, va rog ! Promit ca nu il mai beau.. numai cand ma gandesc cat de pretios e …

  29. Pentru un necunoscator in ale vinului , reperul de baza ramane gustul.Intamplator am incercat un vin de Nicoresti , din curiozitate, dat fiind ca vazusem o personalitate reprezentand acest brand.Am ramas placut impresionata si pentru a nu stiu cata oara am spus “bun ii vinul ghiughiuliu” precum Maria Tanase, caci este dovedit faptul ca in Romania sunt podgorii care pot concura cu brio la nivel mondial.N-ar fi fair play sa spun ca a fost mai bun ca altul, insa pot spune ca e unic in ce priveste savoarea, la a doua degustare voi stii cu siguranta ce beau!De acum chiar ma voi documenta in ce priveste vinurile de Nicoresti.Si pentru ca toate lucrurile ies bune cand o iei mai incet , mai babeste…as incerca un vin maturat cu rabdare ,o babeasca de Nicoresti!

  30. In “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir mentiona ca in ierarhia valorica a podgoriillor din Moldova, Nicoresti se situa pe locul patru. Cea mai veche atestare documentara a localitatii Nicoresti dateaza din anul 1572, cand este mentionat satul Nicorestii de Jos, la o vanzare de vie din tinutul Falciului.

    Legenda spune ca in toamna anului 1474 oastea lui Stefan cel Mare purta o batalie in aceasta zona cu armata turca. Iesind invingatori din aceasta batalie, Stefan cel Mare a dat porunca ca ostenii sa fie indestulati cu mancare si bautura. Hatmanul Nicoara porneste sa cerceteze imprejurimile, mergand pana in satul Nicoresti de astazi. Aici a gasit un vin bun, rosu, la o baba, l-a incercat si s-a indreptat spre locul de popas al oastei. Hatmanul trateaza cu vinul adus si pe voievod, care a ramas surprins de calitatea vinului. Pentru ca au ramas fara vin, Hatmanul se intoarce in sat pentru a mai aduce bautura oastei. De data asta se opreste la o casa unde o fata vindea un vin diferit de primul, dar la fel de bun. Hatmanul duce si acest vin ostirii, care se bucura de calitatea acestuia. Atunci Stefan cel Mare a dat porunca ca satul cu pricina sa poarte numele Hatmanului Nicoara (Nicoresti), soiul de fruct din care era facut vinul de la baba sa poarte numele de “Babeasca”, iar cel de la fata “Feteasca”.

    Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate. In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra). Suprafata totala a plantatiilor viticole ocupa 250 de hectare. Crama Domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936, fiind una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si care a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti.

    Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.

    daca ar fi sa castig as opta pentru Feteasca Neagra.

    🙂
    multumesc

  31. Aho,aho,copii si frati
    La Nicoresti,navala dati
    Sa beti rodul cel mai fin
    Din plantatiile de vin

    Sa gustati Feteasca Alba
    Si feteasca cea mai neagra
    Sa simtiti dulce buchet
    De vin bun de Cabernet

    Mosul sa va lase-n geam
    Riesling Italian
    Si sa va puna in sosete
    Numai vin de Aligote.

  32. In “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir mentiona ca in ierarhia valorica a podgoriillor din Moldova, Nicoresti se situa pe locul patru. Cea mai veche atestare documentara a localitatii Nicoresti dateaza din anul 1572, cand este mentionat satul Nicorestii de Jos, la o vanzare de vie din tinutul Falciului.

    Legenda spune ca in toamna anului 1474 oastea lui Stefan cel Mare purta o batalie in aceasta zona cu armata turca. Iesind invingatori din aceasta batalie, Stefan cel Mare a dat porunca ca ostenii sa fie indestulati cu mancare si bautura. Hatmanul Nicoara porneste sa cerceteze imprejurimile, mergand pana in satul Nicoresti de astazi. Aici a gasit un vin bun, rosu, la o baba, l-a incercat si s-a indreptat spre locul de popas al oastei. Hatmanul trateaza cu vinul adus si pe voievod, care a ramas surprins de calitatea vinului. Pentru ca au ramas fara vin, Hatmanul se intoarce in sat pentru a mai aduce bautura oastei. De data asta se opreste la o casa unde o fata vindea un vin diferit de primul, dar la fel de bun. Hatmanul duce si acest vin ostirii, care se bucura de calitatea acestuia. Atunci Stefan cel Mare a dat porunca ca satul cu pricina sa poarte numele Hatmanului Nicoara (Nicoresti), soiul de fruct din care era facut vinul de la baba sa poarte numele de “Babeasca”, iar cel de la fata “Feteasca”.
    Domeniile Nicoresti au o experienta de mai bine de 450 de ani in cultivarea, recoltarea si prelucrarea strugurilor de cea mai buna calitate. In proprietate sunt plantatii viticole cu o gama variata de soiuri albe (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Aligote, Riesling Italian), dar mai ales rosii (Merlot, Oporto, Cabernet Sauvignon, Babeasca Neagra, Feteasca Neagra). Suprafata totala a plantatiilor viticole ocupa 250 de hectare. Crama Domeniilor Nicoresti dateaza din anul 1936, fiind una dintre cele mai vechi de pe teritoriul podgoriei si care a fost construita de catre Asociatia Viticultorilor din Nicoresti.

    Dintre sortimentele cu care se mandresc Domeniile Nicoresti, mentionam: Babeasca Neagra Premium, Feteasca Neagra Premium, Rubiniu de Nicoresti Premium, Daina Rosu, Daina Alba si Daina Roze.
    Cracana( Babeasca neagra) de Nicore?ti este o licoare pentru sfin?ii – mai p?c?to?i, a?a ca noi”, ION NECULCE

  33. Cred ca am baut cam de 4 ori in viata mea Babeasca Neagra si mi-a placut foarte mult. Eu nu ma pricep prea tare la vinuri, dar in grupul meu de prieteni e foarte cunoscut, avem chiar si o gluma, cand vrem sa ne intalnim la unul dintre noi intrebam: Ne vedem la o Babeasca!:D , deci are o insemnatate f mare pentru noi:).
    Mi-ar placea sa castig o Babeasca Neagra, ca sa imi chem prietenii si sa le spun: Hai ca dau o Babeasca!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *