Marketing de vin – Oful nostru cel mai mare

Si am incheiat precedentul articol “ca mine nu e nimeni”, pentru ca desigur, dupa cum stiti, avem destui producatori care uita ca vinul trebuie sa se si promoveze.

Cum bine spunea George Moisescu in articolul sau ”La marketing  se pricep toti la PIETALUIRE doar cistigatorii” (Vinul.ro nr.19/2009), producatorii ar trebui sa considere ca “banii cheltuiti cu brandingul si comunicarea sunt investitii cel putin la fel de importante ca replantarile si instalatiile de frig. Dar pentru asta, ca producator, iti trebuie un anumit tip de inteligenta, care sa te faca sa iti rezolvi problemele de marketing si comunicare inainte de a-ti lua masina bengoasa”. Si eu am sa continui: brandingul si comunicarea trebuie analizate  printr-un proiect inainte de replantare (sau de scoaterea pe piata a unor noi sortimente de vinuri). Aceste activitati trebuie realizate de specialisti in domeniu din care nu trebuie sa lipseasca specialistul in branding, comunicare, vinificatorul, degustatorul, somelierul, IT si chiar un istoric (pentru a scrie  o istorioara) care sa-i stabileasca de la inceput un “drum” in functie bineinteles si de unde vrei sa ajungi. Aceste activitati presupun bani si ei trebuie prevazuti cu buna stiinta intr-un proiect. Si cred ca avem exemple de ”baieti destepti” care au inteles ca vinul nu poate vorbi decat daca il deschizi iar inainte de aceasta descoperire trebuie sa convingi cumparatorul sa-l mai si cumpere.

Dar, criza si abundenta in piata de vinuri bune si foarte bune de la crame mai vechi sau de la cele noi – “saparzii” vor obliga  in timp producatorii in a-si schimba opinia total gresita.

Alte greseli facute de producatori sunt cele privind decizia replantarilor. Au analizat diferite prognoze din state precum Franta, Italia si au constatat ca acolo merge bine, sa dau un exemplu – “chardonnay”. Si au inceput sa replanteze chardonnay desi la noi consumurile sunt mai mici si este foarte greu sa schimbi foarte usor  si fara promovare optiunea consumatorului. Multi au mers, si eu ii felicit pentru aceasta, pe decizia replantarilor de soiuri traditionale romanesti. Si ma refer la Mustoasa pentru zona Arad – Timisoara, Cramposia pentru zona Dragasani, Francusa si Grasa de Cotnari, Feteasca Neagra din zona Dealul Mare, Zghihara de Husi, Negru de Dragasani, Busuioaca de Bohotin si exemplele pot continua. Cu asa ceva putem insista in piata si bineinteles sa fie si bine facute, adica sa respecte toate normele viticole iar artistul, arhitectul – vinificatorul, sa fie lasat sa faca ceva bun, nu orice, oricum si cu bani putini.

Vorbim de educarea consumatorului , dar sa enumeram cum se face:

  • carti de specialitate – cam greu si se adreseaza cunoscatorilor si celor in materie
  • reviste de prezentare – cunoscatorilor, specialistilor, producatorilor si ceva consumatori
  • prezentari si degustari la diferite evenimente – CONSUMATORI si celor implicati in a prezenta la alti consumatori

Dupa mine aceasta ultima optiune este cea mai buna. O sa spuneti ca este cea mai dificila si cea mai scumpa, care presupune multa daruire din partea echipei de promovare. Dar gandita bine ea are sanse de reusita.

Si sa stabilim bine etapele:

  • prima etapa este cea de intocmire a proiectului viitoarei investitii in care istorioara, brandingul, comunicarea (inclusiv IT), vinificatorul, vor fi foarte importante, poate mai importanta ca investitia in sine;
  • apoi investitia in sine;
  • se incepe metodic sa se puna in aplicare planul de promovare;
  • dupa aparitia vinului  si implicit a sticlei de prezentarei trebuie inceput agresiv, mai intai in evenimente speciale, reviste de specialitate, dupa care trebuie sa se puna accent pe prezentare si degustare in magazine de specialitate, retail, grupuri de influenta a opiniei publice, degustatori, somelieri, alte organizatii locale, dupa care in aceste magazine sau birouri de prezentare si degustare trebuie facuta munca de rutina (client cu client).

Acest ultim aspect se omite de catre cei din promovare (inclusiv producatorii) iar acesta este si cel mai  greu  de realizat.

Si am o critica aici catre specialistii in promovare care isi incaseaza “tainul” fara sa duca la bun sfarsit promovarea, de aici si  reticenta producatorilor in a-i angaja.

Practic este un parcurs de promovare “schiop”, dupa care producatorii “dusi cu vorba” de asa zisii  experti in comunicare incep sa duca vinul in piata.

Dar adevarata piata…nu este pregatita.

Si revenim la situatia relatata in articolul anterior.

Si cam atat pentru astazi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *