Domeniul viticol Prince Stirbey

Familia Jakob si Ileana Kripp, descendenta a printului Stirbey, au reusit sa recupereze in 2001 proprietatile familiei Stirbey. In prezent sunt 28 ha plantate cu vii. Crama este specializata in principal pe revigorarea soiurilor istorice romanesti, cum ar fi : Cramposia Selectionata, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Novac, Negru de Dragasani, Feteasca Neagra. De asemenea se cultiva: Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon.

Oenologul Oliver Bauer care desi strain “geografic” de aceste meleaguri, nu se arata deloc strain sufleteste de soiurile noastre autohtone. Vinurile Stirbey sunt din ce in ce mai cunoscute si apreciate de cunoscatori. Aceasta si pentru ca se lucreaza traditional, in sensul evitarii folosirii de enzime, arome, drojdii, astfel incat vinul sa poarte amprenta naturala a acestor locuri.

Ziua de 1 MAI este o zi de sarbatoare a Domeniului Stirbey  fiind  ziua de nastere a Printesei Maria Stirbey, ultimul proprietar al domeniului inainte de 1949.

Ordinul  European al Cavalerilor Vinului-Legatul Iasi a fost invitat la acest eveniment.

Despre Crama Panciu

Nascut in zona Panciu si ocupandu-se cu producerea vinului, Daniel Guzu, a inceput sa cumpere terenuri viticole si livezi in zona Panciu din 2005, de la peste 1.000 de proprietari. Replantarile, impreuna cu procesul de reabilitare a cramei au costat mai multe milioane de euro iar dupa terminarea amenajarii plantatiei de vita de vie, proprietarul a investit si in constructia unei crame moderne, cu o capacitate de peste 600.000 de sticle pe an. La vie s-a lucrat cu o companie din Arad, iar la livada cu una din Olanda. Ca sortimentatie, pe aceasta podgorie au fost replantate soiurile Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Feteasca Alba, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Sarba, Galbena de Odobesti si Babeasca. Pe langa intentiile de a inscrie crama in circuitul enoturistic, Daniel Guzu a  inaugurat si o linie pentru obtinerea si imbutelierea de vinuri spumante, bazandu-se pe faptul ca zona ofera o aciditate importanta.

DSC00472 224x300 Crama Natura photo 9 225x300 Concurs: castiga 2 sticle de vin Sagio cupaj de la Casa Panciu!

Crama  are o vechime de 4 ani, o suprafata in exploatare de peste 200 ha si o capacitate de vinificare de aproximativ 160 de vagoane. Vinurile din crama au o tarie alcoolica de 12,9 grade sau mai mult, aciditate peste 6 grame, exprimata în acid tartric, iar zahar intre 10 si 12 grame la litru. Cat despre îmbuteliere, se fac cam 30% sticle, 70% bag-in-box.

Sortimentele accesibile:  Feteasca Alba; Feteasca Regala, Feteasca Regala cu Muscat, Sauvignon Blanc Muscat Ottonel, iar la rosii Babeasca Neagra, Feteasca Neagra; doua cupaje in proportii diferite de Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignon. Am fost insa avertizati din prima: „nu fiti atat de exigenti cu vinurile din crama, o sa vedeti ce am sa fac peste cativa ani”.

Am studiat cu aceasta ocazie, in premiera, si sortimentul GOLIA, un vin produs local ce a luat nastere in anul 1999 si brevetat in anul 2004 de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Iasi. Golia (11,1%) este un vin alb sec, de culoare galben-verzui, cu o aroma placuta, discreta, caracterizat prin fructuozitate si echilibru. Mancarea recomandata pentru servirea acestui vin este peste alb la gratar, pui simplu, scoici cu cartofi prajiti. Temperatura de servire: 10 °C.

Crama Natura reprezinta un proiect ambitios ce a luat nastere in urma unei investitii de peste 8 mil euro, avand ca obiectiv producerea unor vinuri autentice romanesti. Cu peste 200 hectare vita de vie, 80 de hectare livezi, o crama ultra-moderna, un conac amplasat in imediata apropiere a plantatiei, o pensiune in constructie in mijlocul plantatiei destinat bineinteles  enoturismului, de asemenea un depozit ultramodern specializat in pastrarea fructelor si un secret o viitoare productie, de ce nu a unor gemuri si dulceturi speciale de fructe.

Este SIGUR…Crama Natura isi propune sa devina in scurt timp un nume de referinta in alegerea vinurilor de calitate.

Alegeri la Asociatia Somelierilor din Romania

Adunarea generala statutara pentru alegeri a Asociatiei Somelierilor din România s-a desfasurat miercuri, 25 aprilie, in cadrul Targului de vinuri Good Wine, la Constanta.

Doru Dumitrescu si Virgil Dumitrascu au fost realesi in functiile de presedinte si, respectiv, vicepresedinte A.S.R., Consiliul Director fiind completat cu Daniel Zottu in functia de Secretar General. Daniel Zottu este un membru vechi, din perioada Clubului National al Someleriei (C.N.S.), participant la mai multe competitii, care activeaza in prezent în echipa unuia din cei mai mari producatori de vinuri din Romania. In cadrul întalnirii, Corneliei Toma i-a fost decernat titlul de membru de onoare al A.S.R., deoarece inca din 1997 a contribuit la implementarea someleriei din Romania. Fondator al C.N.S. si apoi al A.S.R., dansa este cea care si-a asumat dificila raspundere de a forma majoritatea somelierilor din România.

Vinuri noi la Cotnari

Cea mai renumita Crama din Romania va obtine si “vinuri noi de Cotnar”, vinuri prezentate in premiera la Good Wine Bucuresti 30 martie – 1 aprilie 2012: Grasa de Cotnari sec; Busuioaca de Bohotin sec si desigur regina vinurilor traditionale romanesti Feteasca Neagra, bineinteles sec.

Cotnari va prelucra in continuare strugurii din cele patru soiuri traditionale (Grasa de Cotnari, Feteasca Alba, Francusa, Tamaioasa Romaneasca) de pe o suprafata de circa 1.400 de hectare, din totalul celor 1.700 de hectare pe care le are in proprietate. Dar, in afara de  aceste soiuri albe traditionale produse in prezent  a aparut in podgoria Cotnari necesitatea producerii unor vinuri rosii, a unor vinuri albe seci din categoria celor aromate si, de ce nu, chiar si ceva mai indraznet – o Grasa de Cotnari sec sau o Busuioaca de Bohotin sec. Dar pentru aceasta era nevoie de o alta tehnologie de vinificatie, de o alta crama si de oenologi noi. Si atunci a aparut necesitatea de a infiinta la Cotnari o CASA DE VINURI. Locul ales este CASTELUL VLADOIANU, locul unde, in perioada interbelica, fostul guvernator producea vinuri de pe cele 50 ha de vie pe care le avea in proprietate. Strugurii produsi la Compania Cotnari, de pe diferenta de aproximativ 300 hectare (100 ha – Feteasca Neagra, 75 ha – Busuioaca de Bohotin, 75 ha – Tamaioasa Romaneasca si 50 ha – Grasa de Cotnari), vor fi vanduti catre CASA DE VINURI COTNARI SA si vor fi prelucrati dupa noile metode de vinificatie.

Surpriza va fi urmatoarea: se vor obtine “vinuri noi” de Cotnari, care vor inlocui in piata o parte din cele pe care, momentan, Romania le importa din “Lumea noua”. In anul 2011 au fost vinificate aproximativ 100 vagoane de struguri, din care au rezultat 70 vagoane de “vinuri noi” si urmeaza ca, in anul 2013, sa fie atins potentialul maxim, cand vor fi obtinute 2 milioane de litri de vin. Lansarea oficiala a CASEI DE VINURI COTNARI  a fost consemnata  in cadrul targului Good Wine Bucuresti.

Mult succes !

Vechi soiuri romanesti de vita de vie

Prin vointa Cavalerilor Vinului din Romania vom incerca o mai buna cunoastere a soiurilor traditionale romanesti. Participarea noastra la festivaluri, sarbatori si targuri de vinuri vine in sprijinul acestei nobile activitati, care alaturi de initierea unui adevarat turism viticol poate sa duca la o revitalizare a viticulturii noastra nationale.

In randul soiurilor traditionale (daca ne referim la lucrarea maestrului Ion M.Pusca “Vechi soiuri romanesti de vita de vie”) , amintim: pentru vin ardeleanca, Armas, Babeasca Neagra, Basicata, Batuta Neagra, Berbecel, Braghina, Cabasma Alba, Cabasma neagra, Carcioasa, Cioinic, Cramposie, Creata, Cruciulita, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Francusa, Galbena de Odobesti, Galbena Uriasa, Gordan, Gordin, Grasa de Cotnari, Iordana, Majarca Alba, Mustoasa de Maderat, Negru de Causani, Negru Mare, Negru Moale, Negru Romanesc, Negru Vartos, Ovis, Parciu, Plavaie, Rara Alba, Samoveanca, Tamaioasa Romaneasca, Tamaioasa de Bohotin, Vulpea, Zemoasa, Zghihara;

Pentru struguri de masa: frumoasa de ghioroc, coarna alba, coarna neagra, coarna rosie, coarna vanata, razachie alba, razachie rosie, tata caprei, tata vacii.

Speram ca printr-o mobilizare deosebita sa incercam cu pasi mici sa punem in valoare aceste minunate soiuri traditionale.

Asa sa ne ajute Dumnezeu !

Un vin deosebit de la CORCOVA

Prima trimitere la bogatia viilor din aceste locuri – un hrisov datat 29 iunie 1497 prin care Domnul Radu cel Mare facea danie Manastirii Tismana 300 vedre de vin de la Jidostita (una din viile Corcovei). Dupa inca 100 de ani, Corcova aparea in acte, semnate de Mihai Viteazul. Iar dupa 300 de ani, datorita nobilei familii a Bibestilor, vinul de Corcova ajungea sa fie admirat chiar si la Paris.

Acum Corcova renaste, adaugand traditiei posibilitatile tehnologice prezente. Insa, culesul tot manual se face, boabele tot manual sunt alese. Vinul de Corcova reflecta astfel calitatile solului si ale climatului exceptional al zonei, fructificand pe deplin potentialul soiurilor din care este obtinut si onorandu-si nobilul trecut. Si acum, ca si atunci, nimic din toate acestea n-ar fi fost cu putinta fara un lucru esential: mana omului.

Un vin exceptional productie CORCOVA este: CHARDONNAY 2008

  • Culoare galben deschis stralucitor cu reflectii verzi.
  • La degustare domina arome de fructe albe, in special para, note citrice. Gustul este aromat, rotund si echilibrat.
  • Senzatia gustativa este lunga si delicata.
  • Se  recomanda la aperitive, peste, fructe de mare.
  • Alcool 13,5 %
  • Productie 6500 sticle
  • Perioada de recoltare septembrie 2008

Noutati de la Vinarte

Ultimele noutati pe VinPremium.ro sunt 4 sortimente de vin de la Vinarte, 2 dintre ele fiind in versiunea de 0.375L.

  • VINARTE: Prince Matei Merlot 2008, vin rosu sec 14,5 %, 0.75L

Aspect: limpede, culoare rosu rubiniu, stralucitor, reflexii purpurii-roscate

Miros: fructe de padure (mure, coacaze, fragi), arome complexe de piper negru, ciocolata, cafea si vanilie.

Gust: sec, intens, corpolent, textura bine echilibrata de tanini dulci, astringenta delicata, postgust prelung

Asocieri gastronomice: temperatura optima de consum este de 18-20*. Se poate servi la preparate din carne rosie, vanat nobil cu sosuri complexe, preparate traditionale romanesti pe baza de carne, branzeturi maturate

Potential de invechire: vinul poate fi invechit la sticla (10-15 ani) in conditii de pivnita, astfel capatand o textura catifelata si un buchet complex.

Se poate achizitiona de aici.

  • VINARTE: Sauvignon Blanc Cuvee 2009, vin alb sec, 13 %, 0.75L

Aspect: limpede stralucitor cu o culoare galben pai cu nuante verzui.

Miros: intens si fin in acelasi timp, usor mineral, arome de flori de soc, pere abate si mere verzi.

Gust: sec, puternic la inceput, placut, aciditate buna, final fin, matasos post-gust prelung

Asocieri gastronomice: temperatura optima de consum este de 10-12 grade Celsius. Se recomanda ca bautura aperitiv, se poate servi la preparate din carne alba, peste, fructe de mare, branzeturi lejere.

Potential de invechire: se poate consuma proaspat sau cu o usoara invechire (2-3 ani) aceasta conferindu-i un buchet complex.

Se poate achizitiona de aici.

  • VINARTE: Sauvignon Blanc 2011, vin alb sec 13 %, sticla mica de 0,375 l

Se poate achizitiona de aici.

  • Vinarte: Feteasca Neagra 2011, vin rosu sec, 13,5 %, sticla mica de 0,375 l

Se poate achizitiona de aici.

Pulpa de miel cu gutui si un vin de Nicoresti

Am avut grija sa ma scol asa mai de dimineata, desi normal este sarbatoare dar o friptura buna este cea preparata proaspat.

Aseara am curatat pulpa de grasimi, am spalat bine si am purces la pregatirea unei marinate (bait) necesare pentru fezandare. Intr-o oala asa mai mare am pregatit o mica telina taiata marunt, 3g piper pisat si piper boabe, enibahar, 10 foi de dafin, 3 fire cimbru, sare, cativa catei de usturoi, 200 ml vin alb Cramposie de Dragasani din podgoria Domnului Isarescu si desigur vreo 100 ml de ulei de masline (poate fi si de floarea soarelui). Am aruncat pulpa in oala, acoperind-o, dupa care am asezat-o la loc de cinste in frigider .

Diminieata am scos incet oala din frigider, ca sa nu trezesc colegii de familie si am asezat-o in tava cu toata compozitia. Am dat drumul la cuptor la vreo 180 grade si am inceput sa curat vreo 2 gutui, dupa care le-am taiat felii. Am pus feliile langa pulpa de miel, am mai adaugat 2 ardei grasi.

Incet sa nu fac zgomot am asezat tava la cuptor, am micsorat temperatura la 140 grade si vreo 2 ore o las sa se patrunda, dupa care o mai intorc si o mai las vreo ora.

Inchid cuptorul, asteptand cu interes sa mananc o bucata de miel asezonata cu un stufat de spanac si totodata sa beau paharul de vin Babeasca Neagra de Nicoresti.

Despre vinuri

Tot umbland  prin magazine pentru diverse cumparaturi m-am oprit si la cateva standuri de vin. Aceeasi lipsa de perspectiva a cramelor. Ma uit cu uimire la sticle de vin de 5-7 lei si am inceput normal ca un economist ce sunt sa fac socoteli: 24 % TVA, 30-40 % adaos supermarket, vreo 10 % transport si manipulare, vreo 5 % taxa de raft, costul sticlei, al dopului, etichetei contraeticheta si ramane bineinteles ceva ce ar trebui sa fie VIN.

Nu recomand la nimeni asa ceva dar cum comertul este liber, fiecare poate alege ce crede el ca ii convine.

Dar sa spunem astazi ceva despre cateva defecte comune ale vinului imbuteliat, oricum nu acela despre care am vorbit care nu poate fi in nici un caz vin, ci un lichid cu anumite asemanari .

Cu exceptia sticlei cu miros de dop, rareori mai gasim vinuri cu defecte serioase. Pot exista desigur cateva probleme pe care le-am putea intalni si din cauza carora ati putea fi indreptatit sa returnati vinul (cred ca o miscare de masa in acest scop ar fi o modalitate de a educa si producatorii).

Miros de dop: este cel mai intalnit, cauzat de un mucegai gasit in anumite dopuri naturale care pot contamina vinul. Vinul cu acest defect miroase a mucegai si nu are gust de struguri, insa nu se observa pana nu sta cateva minute in pahar.

Oxidat-expunerea prelungita la oxigen dauneaza vinului, care se transforma astfel in otet. Un vin se poate oxida cand nu este etans, cand este lasat prea mult timp in sticla dupa ce a fost deschis sau la imbuteliere nu s-au respectat tehnologiile stabilite.

Sulf-toate vinurile sunt imbuteliate cu sulf, care actioneaza ca un conservant. Totusi daca este prea mult, vinul va avea un miros astringent, de cauciuc. In cantitati mari chiar poate fi periculos, mai ales pentru astmatici.

Vinificare incorecta-vinul cu exces de aciditate, taninuri sau stejar, fara arome de strugure este rezultatul unei calitati scazute a vinificarii.

Poate intr-un articol viitor sa abordam si modalitatea amintita mai sus de EDUCARE si a producatorilor, care trebuie sa inteleaga ca noi consumatorii  nu mai credem toate povestile lor.

La VINVEST, 10.000 de vizitatori au degustat sute de vinuri

Timisoara, 9 aprilie 2012. Editia a IX-a a Salonului International de Vinuri VINVEST Timisoara a batut recordul la mai multe capitole.

Cel mai important este ca dupa trei zile de desfasurare, numarul total al celor care au trecut pragul Centrului Regional de Afaceri, în perioada 6-8 aprilie, a fost aproape de 10.000 de persoane.

Fie ca au venit în grup sau delegatie, ca s-au înscris pe site si au avut intrarea libera, ca au castigat una din cele 6.000 de invitatii oferite sau si-au cumparat bilet de intrare cu care au participat la alte tombole, vizitatorii au umplut pana la refuz, în majoritatea timpului, sala expozitionala.

Un alt record a fost numarul participantilor – 146 de firme si institutii.  VINVEST a adunat 23 de producatori de vin, 7 distribuitori de vin, 17 companii de servicii din industria vinului, 32 de parteneri cu produse si servicii, 63 de parteneri media, 4 parteneri principali. Implicarea liderilor de opinie, a reprezentantilor mass media a fost la ce mai înalt nivel de pana acum. Alaturi de cei 63 de parteneri media, zeci de publicatii de specialitate, dar si presa generalista au relatat despre Salonul VINVEST. O delegatie de 51 de jurnalisti din Bucuresti, dar si un reprezentant al publicatiei spaniole La Vanguardia, au fost în Salonul VINVEST, dar si in vizite de lucru la Cramele Recas si Wine Princess.

In cele trei zile ale editiei a IX-a a Salonului VINVEST au venit zeci de delegatii de profesionisti din intreaga tara, dar si din Belgia, Serbia si Ungaria.

Un eveniment important pentru industria vinului il reprezinta si Concursul National de Vinuri si Bauturi Alcoolice VINVEST, ajuns în acest an la cea de-a VII-a editie. Desfasurat in zilele premergatoare Salonului, respectand regulamentul Organizatiei Internationale a Viei si Vinului (OIV), Concursul a adunat 132 de probe, ce au fost jurizate de experti degustatori, membri ai Asociatiei Degustatorilor Autorizati din România (ADAR). Competitia a fost co-organizata de Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) si ADAR.

Au fost premiate 39 de probe, oferindu-se 17 medalii de argint, 18 medalii de aur, iar patru producatori de vin au reusit sa obtina Marea Medalie de Aur (MMA). Jidvei a casigat MMA cu vinul spumant Romantine, Vincon cu vinars „Jad”, Recas cu Cabernet Sauvignon „Castel Huniade” si Statiunea de Cercetare Murfatlar cu Pinot Gris.

Medaliatii cu aur au fost: Cramele Recas cu 4 medalii, Jidvei, Garboiu, Wine Princess si Vincon au primit cate 2 medalii de aur, iar Crama Oprisor, Ferdi, Rovit, Statiunea de Cercetare Blaj, Vigna si Domeniile Samburesti au primit cate o medalie de aur. Medaliile de argint au fost castigate de Crama Oprisor – 5 medalii, Fine Wine – 3 medalii, iar cate una a revenit Cramelor Alcovin, Budureasca, Domeniile Boieru, Domeniile Anastasia, Intervit, Jidvei, Crama Garboiu, Vigna si Vincon.

Medaliile au fost inmanate intr-un cadru festiv, sambata, în cea de-a doua zi a Salonului VINVEST.

Ne pregatim de un deceniu de promovare a industriei vinului. Editia a IX-a din 2012 a insemnat pentru noi un fel de repetitie cu public pentru marele eveniment pe care il pregatim în 2013. Ma bucur ca publicul timisorean se dovedeste tot mai aproape de cel occidental atât în privinta numarului mare de participanti, cat si in interesul de a degusta vinuri de calitate. Constat si ma bucura cavinurile romanesti au ridicat stacheta calitatii, fiind la egalitate si uneori depasind produsele din zonele viticole renumite”, a declarat expert degustator Lucia Pirvu, organizator Salonul VINVEST.