Noutati de la Crama Oprisor

La timp pentru ultimele comenzi de dinainte de Craciun, am adus in magazin noutati de la Crama Oprisor. Este vorba atat de sticle de 0.75 L, cat si de sticle magnum, de 1.5 L sau 3 L, in cutii deosebite, care ar fi perfecte pentru a fi daruite de Craciun apropiatilor sau partenerilor de afaceri. Si bineinteles, asa cum v-am obisnuit, va oferim cele mai bune preturi de pe piata.

Cutia Paleologu 1.5 L / 3 L

Hammer-man se prezinta la datorie si te loveste cu ciocanul in frunte cat poate de tare. Este singura explicatie plauzibila pentru atacul brutal si naucitor acestui vin, care debuteaza cu senzatiile tari dobandite din Cabernet Sauvignon si Dornfelder. Insa, la fel cum Institutul de Cercetari Corective va izbuti sa “curete” omul de poverile neomeniei, Feteasca Neagra si Shiraz-ul intervin destul de repede, pentru a vindeca socul initial si pentru a corecta manifestarile abuzive ale celor doi “grei”. Dupa cateva inghitituri (este imposibil sa apreciezi întregul dintr-o singura încercare), menite sa modifice probabil palierele liminale ale perceptiei, vinul se redefineste, se recompune, fragmentele se ordoneaza coerent, ca piesele unui puzzle. Se nasc fructe negre de padure, ceaiuri negre si cirese negre. In urmatorul pas, aceste senzatii intunecate se invelesc intr-o urma de pruna afumata, care conferã catifelare si senzatii caramelizate, pentru ca finalul sa concentreze intr-o logica interna perfecta ciocolata neagra si cacao pura, cu vagi senzatii glicerice, într-un postgust lung, cu foarte putine, dar foarte expresive urme de condiment.

rsz_cut_pale_copy rsz_fd rsz_hhh_202

PASSAROWITZ 1718 mare

Passarowitz – Magnum Bottle

Vinul i se aseamana intrutotul povestii germanizarii vremelnice a Oldeniei. Cele cinci soiuri din care este construit – Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Pinot Noir si Dornfelder – sunt greu de infratit si ar parea unui ochi neavizat aproape contradictorii. Cu rabdare, la ore bune dupa deschiderea sticlei (unii spun ca a doua zi ar fi chiar mai bine!), aromele încep sa lucreze, dezvaluind o frumusete neasteptata, greu de intuit la “primul nas”.

Note discrete, aproape subliminale, apar si dispar prin bogatia de nuante, lasand “cititorul” surprins si neltmurit, cu o senzatie de “stiu, dar nu stiu ce…”, exact ca “sclipirile germanice” ale oamenilor care fac acest vin. Solid, dar suplu si elastic, texturat si matasos, corpolent si alunecos, vioi, dar sobru, un sir nesfarsit de contradictii coerente, Passarowitz 1718 este un vin de baut cu mintea, este vinul “de biblioteca”, de studiat cu o carte de istorie sau un album de arta in brate…

 

crama oprisor- CS copyCabernet Sauvignon Premium

Cabernetul Sauvignon de la Oprisor spune mai mult despre aceasta asezare decât orice ar putea spune cuvintele. Aduce laolalta zilele de blestem – ger si canicula – cu zilele în care nici un om cu mintea întreaga nu ar parasi Oprisorul pentru nimic in lume.

Tumultuos, ardent, bogat, inteligent, convingator, invaluitor, parfumat ca un colt de Rai si satios atat cat ii sta bine oricarui “vin de intelepciune”, este un Cabernet pe care aura de vin “de autor” nu-l indeparteaza cu nimic de realitatea ca este un vin “de terroir”. Este haina pe care si-o îmbraca Oprisorul cand iese în lume.

vestitor

Vestitor de Oprisor – Magnum Bottle

Vestitor, vin care vine in sticla magnum, un cupaj de Cabernet Sauvignon si Merlot care, face legatura cu gamele superioare de la Oprisor, atat sub aspectul pretului cat si al

prezentarii olfactiv-gustative:

Aspect (Culoare): un rubiniu de intensitate medie spre inchisa, cu tente clare.

Nas: De intensitate medie, parca inca nedezvoltat complet, cu note de condiment, vanilie, cafea si piele in prima instanta, lasand apoi loc fructelor de padure plus visine si ceva prune verzi.

Gust: Atacul este mai domolit decat al Cabernet-ului de mai sus, corpul este deja mai greu, dincolo demediu. Se simte nota suplimentara de calitate si complexitate. Totusi nu este un vin extrem de lucrat, se lasa descoperit usor: cu arome fructate de afine, coacaze, visine coapte si prune, armonios integrate cu ceva vanilie, cacao si piper. Alcool este bine integrat in corp, vinul aratand un postgust mediu in aceleasi tipare fructate de mai sus plus ceva note dulci.

Smerenie copySmerenie – Magnum Bottle

Vinul “Smerenie” este primul din Romania care a parcurs un drum invers, de la nume si idee la lichidul inchis in sticla. S-a vrut a fi un tribut adus sufletului nemuritor si credintei nesmintite, calugaritei inchise în chilie care citeste Cartea Sfant?, privind uneori prin geamul minuscul, care isi petrece cea mai mare parte a vietii rugandu-se pentru fiecare om pe care l-a intalnit sau de care a auzit vreodata.

Alchimia lui Liviu Grigorica si puritatea soiurilor lucrate de Veronica Gheorghiu au fost exploatate la maximum pentru a obtine un vin care cuprinde toata aceasta atmosfera. Asprimile tocite ale rasei calugaresti – surprinse in taninii catifelati, cu astringente placute. Racoarea chiliei in urme aproape imperceptibile de menta si eucalipt. Viata de zi cu zi – in parfumul de gutuie lasata in fereastra si ciresele supracoapte.Neclintirea credintei – in puterea mare de invechire a vinului.

Pentru mai multe noutati – click aici.

Fenomenul…VIN

De ceva vreme, si in special dupa 2007 – VINUL a inceput sa cam fie luat in seama de cunoscatori, de media si de ce NU…de politicieni. Au inceput sa dea tarcoale acestei afaceri, unii au intins mana, altii au luat paharele cu doua maini ca nesatulii iar cei mai infipti au intrat in afacere. Au intrat desigur nu numai de drag ci mai degraba de a ascunde niscai fonduri sterpelite de pe ici pe colo iar altii sa mai aiba posibilitatea deja bolnavicioasa de a mai strange cate ceva si de pe la Comunitatea Europeana.

Dar desigur nu aceasta este tema articolului meu ci mai degraba aceea de a scrie ceva despre minunatele posibilitati pe care le au cei care produc vinul de a veni undeva, intr-un loc special ales de cei care au habar si de asemenea de a stabili o interactiune intre producatori – viitori consumatori, avizati aici de somelieri, degustatori si de adevaratii critici de vin adica TARGURI DE VIN.

Anul acesta am cam sarit cateva targuri de vinuri, poate si datorita implicarii mele in organizarea unor actiuni de primire de noi membri in Asociatia noastra Ordinul European al Cavalerilor Vinului. A fost desigur o mare pierdere pentru mine, si aici ma refer la faptul ca in aceasta perioada de opt luni au aparut in prezentare crame noi ce doresc o pozitionare accelerata in piata. Unele dintre acestea au realizari notabile incontestabile, altele au dorinte si nu-si dau seama inca ce mai este de facut, de fapt cui doresc ei sa se adreseze. Sunt producatori noi sau chiar vechi, au plantatii noi, altii le-au replantat cu banii lor sau cu bani de la Europa, in fine scopul este acelasi: sa castige cava bani. Au inceput sa se cam grabeasca, vor si ei ceva cash, si desigur un nume in piata, vor urgent recunoastere, vor export. Asa ca se grabesc sa scoata tot felul de vinoase, sa se impauneze cu tot felul de merite, cu nemaiauzite origini imperiale, cu felurite alte modalitati de a ne convinge, de a fi exclusivist, ce mai pe mine nu ma conving ca din vita de vie cu o vechime de 3-4 ani se poate face un vin exceptional de peste 10 euro. Oare acum, aici la noi si dupa fenomenul inmultirii cramelor putem cere asa preturi. Dar, se pare ca s-a cam depasit limita normala a prostiei umane, totul si cu oarece sfaturi de la asa zisi specialisti, cam fomisti cei drept, dar fiecare face ce vrea ca deh este democratie.

Cele 10 porunci in domeniul servirii vinului

In general scoala franceza a fost prima care s-a ocupat de combinarea mancarurilor cu vinul si in faimosul deja Ghid al vinului  de  Raymond Dumay citim“ acordul dintre hrana si vin inseamna trecerea de la artizanat la arta”. Aici gasim si cele “10 reguli de retinut” astfel,

1. Nu se servesc vinuri albe licoroase cu carne rosie sau vanat.

2. Nu se servesc vinuri rosii cu peste si crustacee.

3. Vinurile albe seci se servesc inaintea celor rosii.

4. Vinurile usoare se servesc inaintea celor considerate grele.

5. Vinurile reci se servesc inainte de cele care se beau la temperatura camerei.

6. Se servesc mai intai vinurile cu o gradatie alcolica mai mica.

7. La orice fel de mancare se serveste un vin corespunzator.

8. Se serveste vinul in cel mai bun moment, adica atunci cand este la grad optim de maturare, nici prea vechi si nici prea tanar.

9. Se alterneaza vinurile diferite cu o inghititura de apa.

10. In timpul unei mese, nu se bea doar un singur mare vin.

Desigur acum ar trebuie sa analizam si cateva reguli si principii de asociere a mancarii cu vinul, dar deocamdata astazi va prezint un vin rar o BABEASCA NEAGRA de Nicoresti.

Soiul Babeasca Neagra este rezultat al selectiei populare, din vita salbatica de padure, si a trait in contemporaneitatea unor personalitati ca Burebista, Decebal sau Dicomes. Chiar si Stefan cel Mare a baut un pocal din acest vin.

Vinul de Babeasca neagra are o aciditate ridicata, ceea ce ii confera multa prospetime. Culoarea este rosu-rubinie, vie si stralucitoare. Sunt vinuri usoare, ce se servesc la temperaturi cuprinse intre 10-15 grade Celsius, alaturi de preparate din carne – pui fript, pui la cuptor, cotlet de miel, friptura de vita, frigarui.

De unde luam vinul ?

Incerc printr-o scurta prezentare sa va indrum in a stabili cele mai bune metode de cumparare, care astfel  se potrivesc mai bine exigentelor dumneavoastra. Sigur ca cumpararea vinului reprezinta o provocare pentru cei care isi aroga aceasta indeletnicire, si cum in mare parte aceasta o face barbatul vom incerca in mare parte sa ne adresam acestui “personaj”. Si, desigur personajul trebuie sa aleaga dintr-o oferta nelimitata. Sunt oarecum bulversati nu numai incepatorii, ci si cei care au deja stabilite  cateva  principii si desigur afinitati legate de soiuri si podgorii. In aceasta analiza nu vom aborda achizitionarea vinului varsat (la canistra, damigeana, butoi de plastic, PET) si care se refera la vinurile de masa, ci vom lua in discutie achizitionarea de vinuri la sticla.

Vom stabili pe cat posibil un necesar de vin, dar nu din punct de vedere cantitativ ci mai degraba analizand cu aproximatie meniurile care vor fi abordate in laborator (bucatarie) de catre consoarta.Asa vom avea un  asa zis necesar. Din experienta trebuie sa avem in dotare: un vin alb proaspat, tanar poate fi si traditional romanesc, un vin alb mai performant, sa zicem un sauvignon blanc sau chardonnay, Riesling Italian; un Rose care-i bun la toate; rosu care poate fi Merlot, Cabernet Sauvignon sau chiar traditional romanesc: Feteasca Neagra, Negru de Dragasani, Novac etc.

Functie de stocurile de care avem nevoie precum si de capacitatea de depozitare in conditii de temperatura  normal  putem face achizitiile din:

A. Cramele producatorilor

O vizita la crama este indiscutabil o experienta placuta si instructiva, pentru ca permite sa venim in contact direct si sa respiram pur si simplu atmosfera caracteristica. Este bine sa incercam o pregatire inainte de a merge, in sensul in care sa stim cam ce sortimente vom gasi, ce soiuri se cultiva in zona. Ar fi bine daca am avea posibilitatea unei degustari pentru a incerca cat de cat sa cunoastem cate ceva din tipicitatea zonei.

B. Distributia prin supermarketuri si alte magazine de marfuri alimentare

O mare pare parte din achizitiile de vin se fac din aceste magazine. Oferta este mare si desigur difera de la magazine la magazine, functie de relatiile comerciale stabilite de producatori. Trebuie sa intelegem ca se gasesc aici o mare  diversitate , adica de la foarte proaste pana la bune.

Esential este sa incercam sa ne strecuram  si  sa venim acasa cu ceea ce este bun. Desigur ca este nevoie de minime cunostiinte, dar deviza este clara: NU CUMPARATI VINURI IEFTINE  NU CUMPARATI PROMOTII gen 4 + 1 gratis sau etc. Sa incercati sa faceti unele calcule(vezi articolul din 10 aprilie.

C. Achizitionarea de la magazine specializate VINOTECA si wine-baruri.

Sunt modalitati moderne de a cumpara noutati, de a cunoaste unele  podgorii care au posibilitatea astfel sa scoata pe piata vinuri deosebite in serii mici. Pe langa competenta personalului, vinoteca asigura  o activitate deosebita, si anume o conservare “ca la carte”, adica pastrarea lor la temperaturi indicate. Chiar daca are si produse mai ieftine, acestea sunt purtatoare de adaosuri incomparabil mai mici decat la supermarketuri care cu toata trambitata “preturi mici, foarte mici“ de fapt sunt o modalitate moderna de umflare a preturilor, de stabilire a unor cotatii care nu corespunde realitatii. Si as avea foarte multe exemple sa va dau, dar…va las pe voi sa mergeti si sa faceti comparatie. Veti constata ca de la VINOTECA  o sa cumparati mai ieftin si mai bun. Modernele Wine baruri aparute in ultimul timp si pe la noi sunt o modalitate de mijloc intre un bar si o vinoteca unde se poat degusta pe banii tai cele mai bune vinuri la pahar, insotite la cerere de aperitive apetisante. Si sa stiti ca acestea sunt foarte intalnite in tarile mari producatoare de vin: Franta, Spania, Italia. Speram ca si la noi printr-o noua abordare  sa putem lua cunostiinta cu vinuri deosebite, si astfel sa avem posibilitatea unei alegeri inteligente.

D. Achizitionarea prin internet

Sunt aparuti in ultima perioada o multitudine de producatori, comercianti, intermediari, vinoteci care dispun de un website propriu, oferind astfel o vanzari “la distanta”. Dar in general aceste societati asigura gamele de vinuri de inalta clasa sau a unor  podgorii foarte mici, pentru ca se presupune ca aceasta modalitate este mai accesibila:firmelor, vipurilor si unor consumatori avizati care nu au gasit anumite sortimente in raza lor de activitate.

E. Achizitionarea la licitatii

Este accesibila unei anumite clientele, si in special celei care doreste sa conserve in continuare ceea ce cumpara.

F. Procurarea de la targuri,expozitii tematice sau prin enoturism.

Este foarte instructiv de a participa la acest gen de expozitii, in afara ca venim in contact cu cramele sau noutatile sortimentale, incercam sa aflam la fata locului clasificari si evaluari ale echipelor de degustatori .

Dar desigur ca am abordat o tema foarte complexa si sper ca in curand sa incercam o detaliere a lor.

Pentru astazi vom degusta ceva , mai special o SARBA, desigur sec din gama LIVIA sau mai pe scurt de la GARBOIU.

Creatie relativ recenta (1972) a Statiunii de Cercetare de la Odobesti, soiul Sarba a fost considerat de la inceput ca soi semiaromat, mai ales daca tinem seama ca este o incrucisare de Tamaioasa Romaneasca si Riesling Italian. Are o aroma destul de intensa, sugerand mirosul de trandafir. Sec, 12,5 % si va sfatuiesc sa-l beti rece, altfel nu are nici un farmec.

Vinul se pune in pahare intr-o ordine?

Este o intrebare interesanta la care vom incerca sa raspundem. Sa luam cazul servirii unui vin acasa in prezenta unor invitati. Se desface sticla, se sterge  gatul sticlei, se miroase dopul pentru a nu avea surprize neplacute: vinuri cu miros de mucegai, apoi se toarna in paharul gazdei sau a celui care a deschis sticla. Acesta miroase, gusta dupa care da un aviz de principiu, daca este bun toarna si la ceilalti  invitati. De fapt acelasi lucru se intampla si la un restaurant care se respecta, ospatarul desface sticla si serveste pe cel ce a facut comanda, numai dupa incuvintarea acestuia toarna si in paharele celorlalti meseni. Asa pot fi evitate eventualele neplaceri datorate unor butelii cu vin care au avut o evolutie nefavorabila.

Vinul se pune in pahare respectand niste reguli:

  • vinul nu se toarna ca sa faca bule, pentru ca sunt anumite vinuri care pot sa aiba depuneri si acestea nu trebuie agitate;
  • paharul  se tine numai de picior, pentru a nu incalzi continutul si pentru a nu lasa pete pe pahar care poate afecta buna observatie a culorii vinului;
  • paharul nu se umple pana sus, pentru a avea astfel posibilitatea agitarii lui fara ca vinul sa se verse. In acest fel se degaja substantele odorante si putem mirosi vinul.

Si cam atat privitor la acest subiect.

Astazi o sa punem in pahare cu voia voastra “oleaca” de Solo Quinta de Recas ca tare-i bun.

 

Marketing de vin – Oful nostru cel mai mare

Si am incheiat precedentul articol “ca mine nu e nimeni”, pentru ca desigur, dupa cum stiti, avem destui producatori care uita ca vinul trebuie sa se si promoveze.

Cum bine spunea George Moisescu in articolul sau ”La marketing  se pricep toti la PIETALUIRE doar cistigatorii” (Vinul.ro nr.19/2009), producatorii ar trebui sa considere ca “banii cheltuiti cu brandingul si comunicarea sunt investitii cel putin la fel de importante ca replantarile si instalatiile de frig. Dar pentru asta, ca producator, iti trebuie un anumit tip de inteligenta, care sa te faca sa iti rezolvi problemele de marketing si comunicare inainte de a-ti lua masina bengoasa”. Si eu am sa continui: brandingul si comunicarea trebuie analizate  printr-un proiect inainte de replantare (sau de scoaterea pe piata a unor noi sortimente de vinuri). Aceste activitati trebuie realizate de specialisti in domeniu din care nu trebuie sa lipseasca specialistul in branding, comunicare, vinificatorul, degustatorul, somelierul, IT si chiar un istoric (pentru a scrie  o istorioara) care sa-i stabileasca de la inceput un “drum” in functie bineinteles si de unde vrei sa ajungi. Aceste activitati presupun bani si ei trebuie prevazuti cu buna stiinta intr-un proiect. Si cred ca avem exemple de ”baieti destepti” care au inteles ca vinul nu poate vorbi decat daca il deschizi iar inainte de aceasta descoperire trebuie sa convingi cumparatorul sa-l mai si cumpere.

Dar, criza si abundenta in piata de vinuri bune si foarte bune de la crame mai vechi sau de la cele noi – “saparzii” vor obliga  in timp producatorii in a-si schimba opinia total gresita.

Alte greseli facute de producatori sunt cele privind decizia replantarilor. Au analizat diferite prognoze din state precum Franta, Italia si au constatat ca acolo merge bine, sa dau un exemplu – “chardonnay”. Si au inceput sa replanteze chardonnay desi la noi consumurile sunt mai mici si este foarte greu sa schimbi foarte usor  si fara promovare optiunea consumatorului. Multi au mers, si eu ii felicit pentru aceasta, pe decizia replantarilor de soiuri traditionale romanesti. Si ma refer la Mustoasa pentru zona Arad – Timisoara, Cramposia pentru zona Dragasani, Francusa si Grasa de Cotnari, Feteasca Neagra din zona Dealul Mare, Zghihara de Husi, Negru de Dragasani, Busuioaca de Bohotin si exemplele pot continua. Cu asa ceva putem insista in piata si bineinteles sa fie si bine facute, adica sa respecte toate normele viticole iar artistul, arhitectul – vinificatorul, sa fie lasat sa faca ceva bun, nu orice, oricum si cu bani putini.

Vorbim de educarea consumatorului , dar sa enumeram cum se face:

  • carti de specialitate – cam greu si se adreseaza cunoscatorilor si celor in materie
  • reviste de prezentare – cunoscatorilor, specialistilor, producatorilor si ceva consumatori
  • prezentari si degustari la diferite evenimente – CONSUMATORI si celor implicati in a prezenta la alti consumatori

Dupa mine aceasta ultima optiune este cea mai buna. O sa spuneti ca este cea mai dificila si cea mai scumpa, care presupune multa daruire din partea echipei de promovare. Dar gandita bine ea are sanse de reusita.

Si sa stabilim bine etapele:

  • prima etapa este cea de intocmire a proiectului viitoarei investitii in care istorioara, brandingul, comunicarea (inclusiv IT), vinificatorul, vor fi foarte importante, poate mai importanta ca investitia in sine;
  • apoi investitia in sine;
  • se incepe metodic sa se puna in aplicare planul de promovare;
  • dupa aparitia vinului  si implicit a sticlei de prezentarei trebuie inceput agresiv, mai intai in evenimente speciale, reviste de specialitate, dupa care trebuie sa se puna accent pe prezentare si degustare in magazine de specialitate, retail, grupuri de influenta a opiniei publice, degustatori, somelieri, alte organizatii locale, dupa care in aceste magazine sau birouri de prezentare si degustare trebuie facuta munca de rutina (client cu client).

Acest ultim aspect se omite de catre cei din promovare (inclusiv producatorii) iar acesta este si cel mai  greu  de realizat.

Si am o critica aici catre specialistii in promovare care isi incaseaza “tainul” fara sa duca la bun sfarsit promovarea, de aici si  reticenta producatorilor in a-i angaja.

Practic este un parcurs de promovare “schiop”, dupa care producatorii “dusi cu vorba” de asa zisii  experti in comunicare incep sa duca vinul in piata.

Dar adevarata piata…nu este pregatita.

Si revenim la situatia relatata in articolul anterior.

Si cam atat pentru astazi.

Despre distributia de vin

Distributia acestui aliment destul de apreciat,  de unii mai in toate zilele, de altii in anumite zile, este in aceste momente destul de complicata pentru marea masa a producatorilor afectati de criza economica.

Pana acum distributia de vin era o activitate destul de simpla la care aveau acces mai ales persoanele pentru care cantitatea iesita din depozitele viticultorilor era o cifra care le putea aduce o oarecare bunastare economica. Acum aceasta profesiune necesita o oarecare arta in aprecierea si identificarea consumatorilor reali. Spun aceasta,  pentru ca identific mai peste tot activitati de distributie de vin care nu tin cont de consumatori, pur si simplu activitatea de distributie se limiteaza la “prostirea” diferitilor distribuitori care in ideea castigurilor viitoare  isi incarca depozitele cu stocuri de vin. Practic are loc o mutare grosiera a stocurilor din depozitele cramelor (acolo unde si cand reusesc baietii destepti) in depozitele distribuitorilor. La final bineinteles aceste stocuri trebuie sa ajunga in locurile de consum efectiv (daca ajung si cand ajung). Cea mai mare parte din aceste transferuri se fac  fara o cunoasterea reala  a sortimentelor de vin (datorita lipsei somelierilor). Aici putem sa multumim “profesionistilor” patroni de “crasme” care sunt marii specialisti in toate: aprovizionare, marketing, contabilitate, gastronomie, somelieri, constructii s.a. In sfarsit vinurile ajung in fata consumatorilor mai mult sau mai putin avizati si aici se zice ca se incheie parcursul.

Ar fi bine sa analizam.

In primul rand vinurile si vorbim aici asa cum v-ati convins de cele mai bune, respectiv gama “premium”, trebuie privite altfel si nu ca un detergent, ulei, suc etc.

Conducatorii acestor ”mascarade” si ma refer la Directorii de Vanzari care sunt si durii comertului de vinuri, sunt ingineri auto, comercianti de anvelope, farmacisti s.a., cu MBA, dar pe care nu ii intereseaza decat aspectul personal fara sa tina cont de faptul ca vinul are ceva aparte, ceva de o inconfundabila valoare.

Dupa mine promovarea acestor vinuri deosebite, si avem in ultima vreme slava domnului destule, trebuie facuta profesionist si trebuie inceputa cu o activitate de cunoastere, instruire, degustare. Aceasta presupune si acea veche discutie de la om la om cu implicare a oamenilor priceputi, adica a somelierilor, degustatori pasionati de vin, artizani, vinificatori, care sa transfere din informatiile si cunostiintele lor consumatorilor de vin si astfel acestia vor deveni in viitor consumatori rafinati de vin.

Sunt producatori de vin care au inteles mai mult sau mai putin din aceste greutati si astfel  acestia se vor adapta mai usor acestor vremuri dificile. Acestia au investit inteligent in promovare si in activitatea de cunoastere prin profesionisti ai vinului si…vor reusi. Exista si o a doua categorie care oscileaza intre aceasta activitate de profesionisti si cea din vremurile antice ale comertului in care orice se punea pe taraba se vindea. Cea de a treia categorie este cea care se crede atotstiutoare si mizeaza pe principiul  “ ca mine nu e nimeni”.

Cum asortam diferite sortimente de vin la mancare

Sauvignon Blanc

Nascuta pe valea Loirei in Franta, vinurile Sauvignon Blanc au fost reinnoite in Noua Zeelanda, unde in zona Malborough s-au produs vinuri cu arome deosebite, de fructe tropicale si agrise. Sauvignon Blanc este de obicei un vin sec, cu arome distinctive vegetale.

Prezinta o gama diverse de arome, de la cele vegetale la aroma de iarba, fan, citrice, fructe tropicale.

Branzeturi/Nuci: feta, branza de capra

Carne: pui, curcan

Fructe de mare: stridii, scoici

Fructe si legume: citrice, mar verde, sparanghel

Condimente si ierburi: tarhon, arpagic

Sosuri: citrice, sosuri light

Deserturi: sorbet, tarta cu lamaie

Chardonnay

Este cea mai bine vanduta specialitate de vin alb. Prezinta o gama deosebita de arome, de la unt si stejar, la arome fructate de par, mar, fructe tropice, pepene sau citrice.

Branzeturi/Nuci: asiago, migdale

Carne: pui, vita, porc

Fructe de mare: creveti, crab

Fructe si legume: cartofi, mar, mango, bostan

Condimente si ierburi: tarhon, suspan

Sosuri: maioneza

Deserturi: paine cu banane, budinca de vanilie

Riesling

Aproape la fel de cunoscut ca si Chardonnay-ul, vinul Riesling are un mare succes pe piata. Este foarte aromat, facandu-si simtita prezenta marul, piersica si para, cu tonuri secundare florale, si condimente si miere la parfum.

Branzeturi/Nuci: gouda, nuci confiate

Carne: mezeluri afumate, rata

Fructe de mare: pastrav

Fructe si legume: caise, pere, ardei iute

Condimente si ierburi: rozmarin, ghimbir

Sosuri: sos BBQ, picant

Deserturi: tarta cu mere, sos de caramel

Pinot Noir

Nu este un vin usor de crescut, dar efortul este recompensat. Necesita conditii de crestere optime, cu zile calduroase si seri racoroase. Este ce mai faimos strugure nobil din Burgundia, cunoscut ca si “Burgund Rosu”, mai mult, se spune ca este printre cele mai elegante vinuri ce provin din Franta.

Branzeturi/Nuci: branza de capra, branza brie, nuci

Carne: mezeluri, miel, file mignon, pui

Fructe de mare: ton

Fructe si legume: ciuperci, fructe uscate, smochine, capsuni

Condimente si ierburi: nucsoara, cuisoare, scortisoara

Sosuri: sos de ciuperci

Deserturi: ciocolata alba, creme brulee

Merlot

Strugurele clasic de Merlot este originar din regiunea Bordeaux a Frantei. Merlot prezinta o gama varianta de arome, precum prune, cirese, trandafiri, coacaze negre. Este folosit adesea in combinatii cu Cabernet Sauvignon si Cabernet Franc.

Branzeturi/Nuci: parmezan, castane

Carne: carne la gratar, friptura

Fructe de mare: ton, peste spada la gratar

Fructe si legume: ceapa caramelizata, rosii, prune

Condimente si ierburi: menta, rozmarin, ienupar

Sosuri: sos bolognese

Deserturi: ciocolata neagra, fructe de padure, fondue

Cabernet Sauvignon

Supranumit “Regele vinurilor rosii” (este cel mai cautat vin rosu din lume), Cabernet Sauvignon este originar din zona Bordeaux. Strugurii Cabernet Sauvignon cer un climat mai cald, aici producand un vin aromat, taninos, ideal pentru invechire.

Daca este cules la momentul potrivit, cand este perfect echilibrat, atunci va rezulta un vin cu note de coacaze negre, cedru, trabuc, piper verde, ciocolata neagra, menta, afine, vanilie, prune, cirese.

Branzeturi/Nuci: gorgonzola, cheddar, alune

Carne: carne de vanat, coaste, tocana de vita

Fructe de mare: ton la gratar

Fructe si legume: cirese negre, rosii, broccoli

Condimente si ierburi: rozmarin, ienupar, lavanda

Sosuri: sos de rosii

Deserturi: ciocolata amara, inghetata cu aroma de espresso